Un efort de echipă semnificativ, cu un rezultat pe măsură.
Microbiological, Health and Comfort Aspects of Indoor Air Quality in a Romanian Historical Wooden Church
Autori: Florin Marcu, Nicolaie Hodor, Liliana Indrie, Paula Dejeu, Marin Ilieș, Adina Albu, Mircea Sandor, Cosmin Sicora, Monica Costea, Dorina Camelia Ilieș, Tudor Caciora, Anca Huniadi, Iuliana Chiș, Lucian Barbu-Tudoran, Paul Szabo-Alexi, Vasile Grama and Bahodirhon Safarov.
https://www.mdpi.com/1660-4601/18/18/9908/htm
Aerul din interiorul bisericii (chiar dacă nu este utilizată, fiind într-un status de conservare) are un grad înalt de contaminare fungică și reprezintă un factor de risc atât pentru sănătatea umană, cât și pentru biodeteriorarea obiectelor de artă interioare. Raportându-ne cu respect la suprafețele examinate, și acestea prezintă, de asemenea, un grad ridicat de contaminare, în concordanță cu încărcătura microbiană și fungică a aerului. Cinci genuri diferite de mucegaiuri au fost identificate pe suprafețe (două specii de Penicillium spp., Aspergillus spp., Cladosporium spp., Botrytis spp.) și opt genuri în aer (două specii de Aspergillus spp., două specii de Penicillium spp., Trichopyton spp., Mucor spp., Cladosporium spp., Alternaria spp.). Dezvoltarea acestor colonii fungice este favorizată de temperatură și umiditate, parametrii ce se corelează strâns condițiilor exterioare, dată fiind lipsa sistemelor de încălzire, ventilație și climatizare. Temperatura și umiditatea s-au menținut în afara limitelor de referință acceptate, pe tot parcursul perioadei de monitorizare.
Efectul UVB a fost testat pe un set de trei plăci, pentru fiecare tulpină fungică. S-a observat o schimbare a morfologiei macroscopice în comparație cu martorul pe toate plăcile examinate. Microscopia electronică a evidențiat pierderea integrității celulare după expunerea la UVB. Se poate concluziona astfel că, expunerea la UVB în dozele indicate în acest studiu, are un efect antifungic evident asupra Cladosporium sp. și Aspergillus sp., cu precădere asupra speciilor de Cladosporium cladosporiodes și Aspergillus tamarii, foarte frecvent izolate în clădirile vechi de patrimoniu. Rezultatele pot fi extrapolate la alte genuri de mucegaiuri, precum și la diferite obiecte aparținând patrimoniului cultural, presupunând că efectele antifungice ale UVB sunt într-o oarecare măsură similare.
Efectele factorilor prezentați contribuie la crearea unui mediu ambiental nefavorabil pentru enoriași și potențiali vizitatori. În timp, acest lucru ar putea duce la deteriorarea structurii și a materialelor din care este construit monumentul. Pentru remedierea situației existente, este necesară identificarea soluțiilor neinvazive de îndepărtare a mucegaiurilor și ajustarea valorilor principalilor indicatori ai microclimatului interior. În acest sens, acțiunile de monitorizare vor continua în bisericuța de lemn, pentru a obține o imagine de ansamblu cât mai completă cu privire la modificările microclimatului și a încărcăturii fungice pe tot parcursul anului. Aceste variații vor fi analizate din perspectiva sănătății publice a celor expuși în mod repetat la acest mediu contaminat.
The air inside the church (even if it is not used, being in a state of conservation) has a high degree of fungal contamination and is a risk factor for both human health and biodeterioration of valuable interior artwork. With respect to the examined surfaces, they also show a high degree of contamination, in accordance with the airborne microbial and fungal load. Five different genera of fungi were identified on the surfaces (two species of Penicillium spp., Aspergillus spp., Cladosporium spp., Botrytis spp.) and eight genera were identified in the air (two species of Aspergillus spp., two species of Penicillium spp., Trichopyton spp., Mucor spp., Cladosporium spp., Alternaria spp.).
The development of these fungal colonies is favoured by temperature and RH, which are closely related to outdoor conditions, given the lack of heating, ventilation and air conditioning systems (HVAC). Temperature and RH were maintained throughout the monitoring period outside the accepted range and away from ideal values.
The effect of UVB was tested on a triplicate of plates for each fungal strain. A change in macroscopic morphology as compared to control was observed on all treated plates. SEM imaging revealed severe loss of cellular integrity following treatment. Thus, it can be concluded that the application of UVB in the doses indicated in this study has a clear antifungal effect on the Cladosporium sp. and Aspergillus sp. fungal genera, and especially on the species Cladosporium cladosporiodes and Aspergillus tamarii, very common in old heritage buildings. The results can be extrapolated to other genera of fungi, as well as to various objects belonging to the cultural heritage, assuming that the antifungal effects of UVB are to some extent similar.
The effects of the presented factors contribute to the creation of an unsuitable environment for parishioners and potential visitors. Over time this could lead to the deterioration of the structure and the materials of which the monument is made. To remedy the existing situation, it is necessary to identify non-invasive solutions for removing fungi and adjusting the values of the main indicators of the indoor microclimate. In this regards, the monitoring actions will continue in the wooden church, to obtain a complete overview of the changes in terms of microclimatic conditions and fungal load throughout the year. These variations will be analyzed in relation to the human health of those who are repeatedly exposed to this impure environment.