Info

august 19, 2026

Un review publicat în iulie 2026 în revista Molecular Nutrition & Food Research a analizat cele mai importante studii disponibile despre SIBO (Small Intestinal Bacterial Overgrowth – supracolonizarea bacteriană a intestinului subțire) și mecanismele prin care această afecțiune apare și recidivează.

Concluziile principale sunt:

✔️ SIBO nu poate fi etichetată ca fiind doar o infecție bacteriană, ci rezultatul unui dezechilibru complex al ecosistemului intestinal și a functionalitǎții tractului digestiv.

✔️ Disbioza intestinală și modificările interacțiunii dintre intestin și sistemul nervos (axa intestin–creier) pot contribui la declanşarea și întreținerea simptomelor digestive precum balonarea, durerile abdominale, excesul de gaze, diareea sau constipația.

✔️ Tratamentele antibiotice pot reduce temporar excesul bacterian, însă recurențele sunt frecvente dacă nu sunt identificate și corectate cauzele care au favorizat apariția şi întreținerea SIBO.

Printre factorii care pot întreține sau favoriza reapariția SIBO se numără:

  • tulburările de motilitate intestinală (tranzit intestinal încetinit)
  • modificările anatomice ale tubului digestiv (de exemplu după anumite intervenții chirurgicale)
  • utilizarea îndelungată a inhibitorilor pompei de protoni (IPP)
  • anumite boli digestive sau sistemice care afectează funcționarea normală a intestinului

Ce înseamnă acest lucru pentru pacienți?

Tratamentul eficient al SIBO nu înseamnă doar eliminarea excesului bacterian. Doi pacienți pot urma exact același protocol şi totuşi, doar unul sǎ obținǎ rezultatul scontat. De ce?

SIBO hidrogen-dominant, hidrogen sulfurat-dominant sau metan-dominant se comportă diferit, iar pentru rezultate pe termen lung este esențialǎ o abordare complexă şi obligatoriu individualizată care include identificarea și tratarea cauzelor care au favorizat apariția SIBO, respectiv:

  • optimizarea pH-ului gastric, a funcției biliare şi a motilității intestinale 
  • corectarea dezechilibrelor microbiomului intestinal şi a imunitǎții de mucoasǎ
  • adaptarea alimentației în funcție de simptome și toleranța individuală
  • reducerea stresului oxidativ
  • monitorizarea evoluției pentru a reduce riscul de recidivă

Mesajul principal al autorilor este că succesul pe termen lung depinde de identificarea şi tratarea tuturor cauzelor care au dus la apariția SIBO, nu doar de reducerea temporară a abundenței microbiene oportuniste/patogene în exces de la nivelul intestinului subțire – o abordare terapeutică personalizatǎ bazatǎ pe rezultatul analizei de microbiom intestinal prin metode moderne de metagenomicǎ. 

Sursa: Furqan A și col. Microbiome Dysregulation, Gut–Brain Axis Disruption, and Small Intestinal Bacterial Overgrowth: Current Concepts in Pathophysiology and Management. Molecular Nutrition & Food Research. 2026;70(13):e70541.  online publication June 30. 2026.

Dr. Dejeu Paula

Medic primar Medicină de Laborator 

Doctor în ştiințe medicale

Certificare acreditatǎ interpretare microbiom intestinal

iunie 11, 2025

(PARTEA a III-a)

9. Mă pot simți mai rău după ce am început tratamentul pentru SIBO?

Temporar, da.

Acest lucru se datorează efectului antibiotic a medicației din prima etapă de tratament, în urma eliberării în organism a componentelor bacteriilor distruse.

Simptomele apar datorită răspunsului inflamator al organismului (reacția Jarisch-Herxheimer) și pot include temporar accentuarea simptomelor digestive preexistente, subfebrilitate/febră, frisoane, mialgii (dureri musculare), oboseală, cefalee/migrene (dureri de cap), erupții tegumentare, stare de rău general etc.

10. Se poate ca tratamentul să nu-și facă efectul?

Da, se poate.

Cea mai importantă cauză o reprezintă biofilmul bacterian cu rol protector antibacterian. În cazul acesta se recomandă în protocolul terapeutic asocierea unui supliment cu efect disruptiv al biofilmului bacterian.

11. Pe ce durată trebuie urmat tratamentul?

Tratamentul este recomandat în general pe o perioadă de 3-12 luni funcție de tipul SIBO și răspunsul organismului.

12. Pot fi prevenite recurențele?

Da, pot fi prevenite în anumite condiții.

Recurențele pot surveni chiar în primul an după un tratament eficient, mai cu seamă dacă nu se schimbă stilul de viață și cel alimentar. În general sunt necesare 2 sau chiar mai multe cure terapeutice până la ameliorări constante semnificative. Este estimat că o treime dintre pacienți NU vor înregistra recăderi, însă vorbim despre cazuri SIMO/IMO necomplicate/necronicizate.

Dr. Paula Dejeu
Medic primar Medicină de Laborator
Doctor în Științe medicale

PARTEA I

PARTEA II

iunie 3, 2025

(PARTEA a II-a)

5. Ce factori predispun la dezvoltarea SIBO?

Vorbim despre o etiologie multifactorială:

  • cure dese și/sau prelungite cu antibiotice, antiacide etc.
  • alimentație tip fast-food, procesată, bogată în zahăr rafinat, grăsimi saturate, coloranți, conservanți, amelioratori, potențiatori de aromă etc.
  • consum de sucuri îmbuteliate, carbogazoase, energizante, băuturi alcoolice etc.
  • hidratare insuficientă
  • digestie și tranzit intestinal afectate
  • mediu toxic etc.

6. Câte categorii de SIBO există?

SIBO apare de fapt în urma proceselor fermentative bacteriene a carbohidraților cu eliberare de gaz în exces. Funcție de categoria de bacterii fermentative, se eliberează în exces hidrogen, metan sau hidrogen sulfurat. Prin urmare, avem 3 categorii principale de SIBO, dar și combinații ale acestora:

  • SIBO hidrogen dominantă
  • SIBO hidrogen sulfurat dominantă (bacterii reducătoare de sulfat în abundență crescută)
  • SIBO metan dominantă (arhee în abundență crescută)

7. Cum se pune diagnosticul de SIBO?

  • 1. TESTUL DE RESPIRAȚIE SIBO/IMO – test special care se poate realiza la domiciliu după ingestia unui zahar (o cantitate prestabilită de lactuloză/fructoză/glucoză). Se expiră aerul în dispozitivul specificat în kit la interval de 15-20 minute pe o durată de 3 ore. Gazul prezent în aerul expirat (H2, H2S, metan) va fi ulterior măsurat în ppm (părți per milion). Rezultatul este înregistrat în buletinul de analiză emis de către laboratorul executant.
  • 2. Analiza MICROBIOMULUI INTESTINAL (ideal alături de testul de respirație)

8. Care este tratamentul pentru SIBO?

Funcție de gazul dominant (H2, H2S, metan), opțiunile de tratament pentru SIBO includ:

  • Antibioterapie (rifaximin, metronidazol) sau terapie cu antimicrobiene naturiste
  • Regim alimentar special (low-FODMAP, carnivor, elemental diet)
  • Simptomatice (ex. pentru diaree/constipație)
  • Suplimente alimentare
  • Probiotice

Protocolul terapeutic este DIFERIT funcție de categoria disbiozei intestinale și a tipului de SIBO asociat și trebuie să fie RECOMANDAT INDIVIDUALIZAT de către un medic specialist.

Dr. Paula Dejeu
Medic primar Medicină de Laborator
Doctor în Științe medicale

PARTEA I
PARTEA a III-a

mai 22, 2025

(PARTEA I)

  1. Ce este SIBO (supracolonizarea bacteriană a intestinului subțire)?
  2. Ce simptomatologie poate apărea în SIBO?
  3. Ce spun aproape constant pacienții?
  4. Cauzele apariției SIBO

1. Ce este SIBO (supracolonizarea bacteriană a intestinului subțire)?

SIBO este definit ca fiind o disbioză a intestinlului subțire datorată multiplicării marcate a microorganismelor rezidente și/sau patogene, respectiv a translocării microbiene de la alt nivel al tractului digestiv.

Un termen relativ recent asociat SIBO este IMO (intestinal methanogen overgrowth – supracolonizarea intestinală cu metanogeni – microorganisme producătoare de gaz metan) care interesează nu doar intestinul subțire, ci și colonul.

2. Ce simptomatologie poate apărea în SIBO?

Cele mai frecvente simptome și semne ale SIBO sunt:

  • senzație de plenitudine gastrică
  • balonare (meteorism abdominal)
  • eructații și flatulență în exces
  • disconfort/dureri/crampe abdominale
  • reflux gastro-esofagian cu senzația de “arsuri” gastrice
  • diaree și/sau constipație
  • malabsorbție
  • scădere ponderală

3. Ce spun aproape constant pacienții?

  • mi se ”umflă” stomacul și după ce beau apă
  • nu suport probioticele
  • mă simt/sunt extrem de balonat(ă)
  • fructele și legumele nu-mi fac bine

4. Cauzele apariției SIBO

  • afectarea motilității intestinale normale datorită perturbării complexului motor migrator (MMC*)
  • modificarea calității/cantității pH-ului gastric și a secrețiilor/sucurilor digestive
  • alterarea sistemului imun digestiv
  • afectarea valvei ileo-cecale (care delimitează intestinul subțire de cel gros), cu apariția migrării retrograde a microorganismelor

*MMC (migrating motor complex/complexul motor migrator) este o activitate ciclică a musculaturii stomacului și intestinului subțire înregistrată exclusiv pe durata postului alimentar. MMC apare la intervale de 90-230 minute și inițiază undele peristaltice digestive care facilitează transportul componentelor alimentare nedigerabile de la nivel gastric la colon. Acest MMC este responsabil și de zgomotele intestinale apărute când avem senzația de foame.

Dr. Paula Dejeu
Medic primar Medicină de Laborator
Doctor în Științe medicale

PARTEA a II-a

PARTEA a III-a

decembrie 16, 2024

by Danut Dejeu1,2,3, Paula Dejeu4, Anita Muresan1,2, Paula Bradea5 and Viorel Dejeu6

1Surgical Oncology Department, Emergency County Hospital Oradea, Strada Gheorghe Doja 65, 410169 Oradea, Romania
2Surgery Department, Faculty of Medicine and Pharmacy, University of Oradea, Piata 1 Decembrie 10, 410073 Oradea, Romania
3Bariatric Surgery Department, Medlife Humanitas Hospital, Strada Frunzisului 75, 400664 Cluj Napoca, Romania
4Laboratory Medicine Unit, Betania Medical Center, Menumorut 12, 410004 Oradea, Romania
5Gastroenterology Unit, Betania Medical Center, Menumorut 12, 410004 Oradea, Romania
6Bariatric Surgery Department, Life Memorial Hospital, Calea Grivitei 365, 010719 Bucuresti, Romania

Medicina 2024, 60(12), 2003; https://doi.org/10.3390/medicina60122003 (registering DOI)

Submission received: 1 November 2024 / Revised: 26 November 2024 / Accepted: 3 December 2024 / Published: 4 December 2024

Context și obiective: Boala ficatului gras non-alcoolic (NAFLD) este frecvent întâlnită în rândul persoanelor obeze și poate evolua spre steatohepatită non-alcoolică (NASH). Este bine cunoscută eficiența chirurgiei bariatrice în procesul de scădere ponderală corelat cu  îmbunătățirea NAFLD. Această analiză sistematică sintetizează în mod unic dovezile actuale cu privire la efectele chirurgiei bariatrice asupra depozitelor de grăsime intrahepatică, măsurate prin imagistica prin rezonanță magnetică – proton density fat fraction (MRI-PDFF) și evaluează calitatea studiului utilizând Scala Newcastle-Ottawa (NOS). Materiale și metode: Analiza literaturii a fost efectuată în bazele de date PubMed, Scopus și Web of Science până în octombrie 2024, identificând 12 studii de cohortă prospective care au inclus 613 pacienți bariatrici. Criteriile de includere au vizat pacienții adulți cu NAFLD supuși unei intervenții chirurgicale bariatrice, evaluarea modificărilor depozitelor adipoase hepatice folosind IRM-PDFF înainte și după intervenția chirurgicală și studii care au raportat date cantitative privind fracția adipoasă hepatică și parametri clinici relevanți. Extragerea datelor s-a concentrat pe demografia pacientului, procedurile chirurgicale, rezultatele specifice de pierdere în greutate (delta IMC), modificările conținutului depozitelor adipoase intrahepatice (delta IRM-PDFF) și scorurile de evaluare a calității bazate pe NOS. Rezultate: S-au observat reduceri semnificative ale conținutului adipos intrahepatic în toate studiile, cu scăderea delta IRM-PDFF variind de la 6,9% la 14%. Rezultatele pierderii în greutate au variat, cu procente de pierdere în greutate de până la 81,3% și reduceri ale IMC până la 12 kg/m². Scorurile evaluării calității au variat de la 6 la 9 din 9, indicând studii de înaltă calitate. S-au observat corelații între gradul de scădere ponderală și reducerea conținutului de grăsime hepatică. Mai multe studii au raportat rate ridicate de rezoluție a steatozei și a NASH postoperator.

Concluzii: Chirurgia bariatrică este eficientă în reducerea semnificativă a conținutului de grăsime intrahepatică și îmbunătățirea sănătății ficatului la pacienții obezi cu NAFLD. Pierderea substanțială în greutate obținută prin diferite proceduri bariatrice se corelează cu îmbunătățirea steatozei hepatice și a sănătății metabolice generale. IRM-PDFF servește ca o metodă fiabilă, non-invazivă pentru monitorizarea acestor modificări. Dovezile susțin chirurgia bariatrică ca o opțiune viabilă în gestionarea NAFLD în rândul persoanelor obeze. Sunt necesare studii viitoare de amploare mai largă ale eșantioanelor și perioade mai lungi de urmărire pentru a confirma aceste constatări și pentru a evalua impactul pe termen lung al chirurgiei bariatrice asupra progresiei bolii hepatice.

 


 

MRI-PDFF Assessment of Intrahepatic Fat Changes Post-Bariatric Surgery: A Systematic Literature Review

 

Non-alcoholic fatty liver disease (NAFLD) is prevalent among obese individuals and can progress to non-alcoholic steatohepatitis (NASH). Bariatric surgery is known to induce significant weight loss and may improve NAFLD. This systematic review uniquely synthesizes current evidence on the effects of bariatric surgery on intrahepatic fat content, measured by magnetic resonance imaging proton density fat fraction (MRI-PDFF), and assesses study quality using the Newcastle–Ottawa Scale (NOS). Materials and Methods: The literature search was conducted across the PubMed, Scopus, and Web of Science databases up to October 2024, identifying 12 prospective cohort studies involving 613 patients who underwent bariatric surgery. Inclusion criteria included adult patients with NAFLD undergoing bariatric surgery, assessment of liver fat changes using MRI-PDFF before and after surgery, and studies reporting quantitative data on liver fat fraction and relevant clinical parameters. Data extraction focused on patient demographics, surgical procedures, specific weight loss outcomes (delta BMI), changes in intrahepatic fat content (delta MRI-PDFF), and quality assessment scores based on the NOS. Results: Significant reductions in intrahepatic fat content were observed across all studies, with delta MRI-PDFF reductions ranging from 6.9% to 14%. Weight loss outcomes varied, with excess weight loss percentages up to 81.3% and BMI reductions up to 12 kg/m². The quality assessment scores ranged from six to nine out of nine, indicating generally high-quality studies. Correlations were noted between the degree of weight loss and reduction in liver fat content. Several studies reported high rates of resolution of steatosis and NASH post-operatively. 

Conclusions: Bariatric surgery is effective in significantly reducing intrahepatic fat content and improving liver health in obese patients with NAFLD. The substantial weight loss achieved through various bariatric procedures correlates with improvements in hepatic steatosis and overall metabolic health. MRI-PDFF serves as a reliable, non-invasive method for monitoring these changes. High-quality evidence supports bariatric surgery as a viable option in the management of NAFLD among obese individuals. Future studies with larger sample sizes and longer follow-up periods are needed to confirm these findings and to evaluate the long-term impact of bariatric surgery on liver disease progression.

Link article: https://www.mdpi.com/1648-9144/60/12/2003 

septembrie 30, 2024

ANALIZA MICROBIOMULUI INTESTINAL devine o investigație paraclinică din ce în ce mai solicitată datorită informațiilor valoroase pe care le oferă și a planurilor terapeutice personalizate care surprind prin rezultate rapide și eficiență odată cu echilibrarea microbiotei la acest nivel, a ameliorării metabolismului bacterian asociat și a refacerii peretelui intestinal.

 

Există câteva metode standardizate de determinare a acestei analize, cea mai avansată fiind METODA DE SECVENȚIERE SHOTGUN METAGENOMIC NGS (NEXT GENERATION SEQUENCING), care este totodată și recomandarea noastră.

 

Iar când personalul de specialitate lucrează împreună cu inteligența artificială, se obțin cele mai precise rezultate, interpretări și recomandări, având ca obiectiv eficiența terapeutică maximă pentru pacient.

 

PLATFORMĂ DE INTELIGENȚĂ ARTIFICIALĂ AVANSATĂ care oferă o interpretare de maximă precizie a rezultatului și un profil personalizat a microbiomului intestinal, precum și recomandări individualizate conform raportului de interpretare constituie un instrument extrem de valoros, cu precădere pentru medicii clinicieni, în vederea stabilirii unui plan terapeutic individualizat.

 

Această opțiune este deja posibilă!

 

Începând cu luna NOIEMBRIE 2024, Laboratorul Betania oferă acest serviciu medical pacienților cu indicație de determinare a analizei de microbiom intestinal care include: consultație (completarea asistată a unui chestionar cu datele medicale ale pacientului), analiza microbiomului intestinal prin metoda shotgun metagenomic NGS, raportul personalizat cu rezultat și interpretare, respectiv indicații terapeutice individualizate.

 

AVANTAJELE METODEI SHOTGUN METAGENOMIC NGS:

  1. IDENTIFICAREA DE ÎNALTĂ PRECIZIE A TUTUROR MICROORGANISMELOR PREZENTE ÎN PROBA TESTATĂ, inclusiv a celor necultivabile în laborator (bacterii, virusuri, fungi, paraziți etc.) până la nivel de specie și tulpină.
  2. ANALIZA COMPLETĂ A GENOMULUI FIECĂRUI MICROORGANISM, inclusiv a capacității funcționale a microbiotei și efectele tuturor metaboliților asupra organizmului gazdă.
  3. EVITAREA ERORILOR DE AMPLIFICARE specifice metodelor 16SrRNA și PCR.
  4. DECRIPTAREA ROLULUI FIECĂRUI MICOORGANISM ÎN PARTE.

 

MAI MULT DECÂT UN SIMPLU DIAGNOSTIC!

  • Cel mai avansat motor AI dedicat microbiomului intestinal
  • Profilare personalizată
  • Analiză la nivel epigenetic
  • Tehnologie de secvențiere metagenomică NGS shotgun
  • Recomandări individualizate țintite pentru corectarea/tratarea disbiozei intestinale și a dezechilibrelor asociate acesteia

 

Dr. DEJEU PAULA

Medic primar Medicină de Laborator

Doctor în științe medicale

Certificare acreditată interpretare microbiom intestinal

 

iulie 15, 2024

Auzim tot mai des despre dieta low-FODMAP, mai cu seamă când ținem în mână rezultatul unei analize de microbiom intestinal, și trebuie să înțelegem importanța acestui regim alimentar în cadrul tratamentului de reechilibrare a florei intestinale, de refacere a epiteliului mucoasei digestive și de restabilire a funcțiilor de protecție mecanică, imunologică și chimică la acest nivel.

Din păcate, disbiozele intestinale severe sunt foarte frecvente în zilele noastre și asociază o varietate de boli digestive, autoimune, alergice și metabolice de la vârste fragede. Stilul alimentar haotic, hipercaloric și slab nutritiv este incriminat ca factor principal de risc în declanșarea și întreținerea tuturor acestora, iar microbiomul intestinal este o analiză din ce în ce mai solicitată în contextul unei evaluări medicale complete.

Un rezultat de microbiom intestinal care a evidențiat o disbioză modreat-severă cu siguranță are menționată cu prioritate la secțiunea recomandări o dietă low-FODMAP pe o durată de minim 6-8 săptămâni care necesită intervenția unui specialist pentru stabilirea și completarea recomandărilor particulare cazului.

FODMAP este acronimul pentru grupele de alimente bogate în carbohidrați cu lanț scurt, rapid fermentabili, slab absorbabili intestinal și osmotic activi la nivelul colonului care au un conținut ridicat de fructani/fructo-oligozaharide (FOS), fructoză, galacto-oligozaharide (GOS), lactoză și polioli (îndulcitori).

Deși sănătoase și cu efecte prebiotice, aceste alimente pot fi dificil sau deloc tolerate de către o persoană diagnosticată cu disbioză intestinală și/sau afecțiuni digestive inflamatorii/alergice: esofagite, gastrite, boală Crohn, colită ulcerativă, celiachie (intoleranță la gluten), intoleranțe/alergii alimentare, sindromul colonului iritabil etc.

De asemenea, pot provoca sau accentua simptomatologia digestivă: meteorism abdominal, tranzit intestinal accelerat (diaree) și/sau încetinit (constipație), crampe și dureri abdominale, flatulență.

 

Exemple de alimente FODMAP cu conținut bogat în:

  • fructani și fructo-oligozaharide (FOS): ceapă, usturoi, anghinare, sparanghel, banană, orz etc.
  • fructoză: mere, pere, mango, piersici, caise, pepene roșu, cireșe etc.
  • galacto-oligozaharide (GOS): fasole, linte, năut, mazăre etc.
  • lactoză: lapte, iaurt, brânzeturi etc.
  • polioli (zaharuri alcoolice): manitol, lactitol, izomalt, sorbitol, xylitol, aspartam, acesulfam K, ciclamat, sucraloză, zaharină, etilen-glicol, eritritol etc.

Surse naturale alimentare: miere, stevie, sirop de arțar, zahăr de cocos, melasă din trestie de zahăr.

 

 

Dr. Dejeu Paula

Medic primar Medicină de Laborator

Doctor în Științe medicale

ianuarie 24, 2024

Stilul de viață dezechilibrat care asociază perturbări severe ale microbiotei intestinale, dar și numeroase alte patologii digestive, pot fi depistate în urma modificării unor biomarkeri intestinali importanți care orientează înspre diagnosticul corect.

Aceste analize medicale speciale, determinate din materiile fecale, sunt recomandate frecvent de către cadrele medicale, dar solicitate la fel de frecvent de către pacienții bine informați despre patologiile digestive, cu care ei înșiși sau cineva apropiat lor, se confruntă. Analiza microbiomului intestinal, funcție de pachet, asociază majoritatea acestor biomarkeri intestinali pentru un rezultat cât mai concludent.

Informația corectă și cunoștințele aprofundate despre analiza/setul de analize de interes și simptomatologia pacientului reprezintă un prim pas înspre solicitarea justificată a acestora și limitarea costurilor suplimentare.  

  • CALPROTECTINA – proteină prezentă în citoplasma polimorfonuclearelor.

Crește în INFLAMAȚII INTESTINALE.

  • ZONULINA – proteină secretată de enterocite.

Evaluează PERMEABILITATEA PERETELUI INTESTINAL.

  • LACTOFERINA – proteină antibacteriană din secrețiile mucoase (granulele neutrofilelor).

Crește în INFLAMAȚII INTESTINALE.

  • ELASTAZA PANCREATICĂ – enzimă pancreatică.

Evaluează FUNCȚIA PANCREASULUI EXOCRIN.

  • HISTAMINA – amină biogenă (prin decarboxilarea bacteriană a amino-acizilor).

Crește în sindromul de INTOLERANȚĂ la histamină.

  • BETA-DEFENSINA – poteină antibacteriană care scade în boala Crohn și crește în colita ulcerativă.
  • ALFA 1-ANTITRIPSINA – marker proteic endogen relevant în ENTEROPATIILE cu PIERDERI DE PROTEINE.
  • EPX sau ECP – proteină eozinofilică.

Reflectă procesul INFLAMATOR ALERGIC local.

  • IgA secretor fecal – anticorp secretat de limfocitul B, cu rol protector.

Reflectă imunitatea UMORALĂ la nivel intestinal.

  • FOB – depistare hemoragii oculte.

Marker relevant în patologiile care asociază HEMORAGII (SÂNGERĂRI) DIGESTIVE.

 

 

Dr. Dejeu Paula

Medic primar Medicină de Laborator

Doctor în științe medicale

noiembrie 7, 2023

Analiza microbiomului intestinal este o investigație medicală paraclinică specială recomandată justificat, în situații specifice, după o anamneză riguroasă a pacientului. Informațiile oferite sunt de o importanță deosebită, fiindcă oferă date care orientează cadrul medical înspre o conduită terapeutică țintită.

Rezultatele finale regăsite în buletinul de analiză sunt complexe și detaliate (în unele cazuri se poate ajunge la zeci de pagini), necesitând și o interpretare clară a acestora, respectiv cunoștințe solide ale medicului care le interpretează, acumulate în urma unei pregătiri consecvente și a experienței practicii sale medicale.

Vă punem la dispoziție o broșură informativă actualizată, inclusiv pachetele disponibile în cadrul laboratorului nostru, care includ interpretarea analizei și recomandări personalizate aferente (grupe alimentare, necesar caloric și hidric, probiotice, suplimente alimentare etc.).

Broșură informativă microbiom intestinal

Dr. Dejeu Paula

Medic primar Medicină de Laborator

Doctor în Științe medicale

Certificare acreditată interpretare Microbiom intestinal

octombrie 11, 2023

Nanotehnologia Verde Biocidă în folosul Clădirilor de Patrimoiu din Piatră din Mediu Urban – Studiu de Caz din Oradea, România

 

Ilies, D.C.; Blaga, L.; Ilies, A.; Pereș, A.C.; Caciora, T.; Hassan, T.H.; Hodor, N.; Turza, A.; Taghiyari, H.R.; Barbu-Tudoran, L.; Ranjan Kumar Dahal ; Paula Dejeu ; Bahodirhon Safarov and Malik Akram Hossain – Green Biocidal Nanotechnology Use for Urban Stone-Built Heritage—Case Study from Oradea, Romania. Minerals 2023, 13, 1170. https://doi.org/10.3390/min13091170

Minerals 2023, 13(9), 1170; https://doi.org/10.3390/min13091170  

This article belongs to the Special Issue Natural and Artificial Building Stones: Insights from Petrophysical Properties and Consolidation Procedures

 

Abstract

Heritage buildings clad with natural rock endure over time destruction caused by weathering mechanisms, pollution from urban areas, biodeterioration due to microorganisms, and also the anthropic factor. On the surface of the limestone samples taken from the ornamental natural rock with which the outside of Markovits-Mathéser house, Oradea, Romania, is clad, two species of fungi were inoculated in the laboratory: Aspergillus spp. and Cladosporium spp. Wollastonite was then applied, and from the imaging analysis, the inhibition of fungi by it is clearly observed (48 h after its application), which was also confirmed using the image segmentation method.

This research highlights the fact that there are good premises for aqueous suspension of wollastonite to have a biocidal character for Aspegillus spp. and Cladosporium spp., when applied on natural stone used in the construction of heritage buildings located in temperate climates due to its easy application, green and ecofriendly properties, and also low cost of acquisition and application.

Conclusions

Scanning electron microscope (SEM) and electron dispersive X-ray spectroscopy (EDX) analyses of treated stone demonstrated the existence of nanocomposite structures containing elements. Polymers functionalised with an aqueous suspension of wollastonite can be used not only as potent biocides, but also for the consolidation of historic monuments and artifacts. The hydrophilicity of the aqueous suspension of wollastonite resulted in the absorption of water in the substrate, which in turn resulted in the drying out and surface breakage of the specimens. During the 48 h after the application of the gel, the research underlines that there are good pre-requisites for the aqueous suspension of wollastonite to have a biocidal effect on Aspegillus spp. and Cladosporium spp. when applied to natural stone in the construction of heritage buildings in temperate climates. Its application is easy using a brush, in a thin layer, being at the same time a green and ecofriendly potent biocide, with a price that is not very high.

The performance and protection of natural stone materials can be improved by nanotechnology, with its superhydrophobic and photocatalytic effects being emphasised especially in recent studies. Experiments should be continued over a long period of time, with intensified testing on the long-term impact of such applied materials (nanoparticles) and the protective properties imparted to natural ornamental rock in buildings, but also on the impact of nanoparticles on the environment and human health. The aging of works of art sometimes leads to the release of nanoparticles into the environment, therefore, future experiments should consider stabilising the nanoparticles on treated works of art, without influencing their integrity.

 

Rezumat

Clădirile de patrimoniu finisate cu rocă naturală suferă în timp (bio)deteriorări cauzate de intemperii, poluarea urbană, microorganisme și factorul antropic. Pe suprafața probelor de calcar prelevate din roca naturală ornamentală cu care este decorat exteriorul casei Markovits-Mathéser din Oradea, România, au fost inoculate în laborator două specii de mucegaiuri: Aspergillus spp. și Cladosporium spp., după care a fost aplicat gelul de wollastonit. Analiza imagistică evidențiază inhibarea celor două specii de mucegaiuri (la 48 de ore de la aplicare), confirmată și prin metoda de segmentare a imaginii.

Această cercetare evidențiază faptul că există premise bune ca suspensia apoasă de wollastonit să aibă un caracter biocid asupra speciilor de mucegiuri Aspegillus și Cladosporium ulterior aplicării pe piatra naturală de pe exteriorul clădirilor de patrimoniu situate în climat temperat, cu atât mai mult cu cât aplicărea acesteia este facilă, are proprietăți ecologice, iar costurile de achiziție și utilizare sunt reduse.

 

Concluzii

Analizele microscopului electronic cu scanare (SEM) și a spectroscopiei cu raze X cu dispersie electronică (EDX) ale pietrei tratate au demonstrat existența unor structuri nanocompozite care conțin elemente. Polimerii activați cu o suspensie apoasă de wollastonit pot fi utilizați nu numai ca biocide puternice, ci și pentru consolidarea monumentelor și artefactelor istorice. Hidrofilitatea suspensiei apoase de wollastonit a dus la absorbția apei în substrat, care, la rândul său, a dus la uscarea și ruperea suprafeței probelor. În cele 48 de ore de la aplicarea gelului, cercetările subliniază existența condițiilor adecvate în prealabil pentru ca suspensia apoasă de wollastonit să aibă un efect biocid asupra Aspegillus spp. și Cladosporium spp. când se aplică pe piatră naturală a clădirilor de patrimoniu din climat temperat. Aplicarea lui se face usor folosind o pensulă, în strat subțire, fiind în acelasi timp un biocid ecologic puternic, accesibil ca preț.

Performanța și protecția materialelor din piatră naturală pot fi îmbunătățite prin nanotehnologie, efectele sale superhidrofobe și fotocatalitice fiind subliniate în special în studiile recente. Experimentele ar trebui continuate pe o perioadă lungă de timp, cu teste intensificate privind impactul pe termen lung al unor astfel de materiale aplicate (nanoparticule) și proprietățile protectoare conferite rocii naturale ornamentale de pe clădiri, dar și asupra impactului nanoparticulelor asupra mediului și sănătatea umană. Operele de artă, în trecerea timpului, pot elibera nanoparticule în mediu, prin urmare, experimentele viitoare ar trebui să aibă în vedere stabilizarea nanoparticulelor de pe operele de artă tratate, fără a influența integritatea acestora.

Citeste articolul complet.