Info

martie 4, 2020
  • Precursor hormonal liposolubil care crește absorbția intestinală de calciu, magneziu și fosfor.
  • Prezintă variații sezoniere, valorile cele mai scăzute înregistrându-se la finalul sezonului rece.[1-3]
  • Stimulează imunitatea, cu rol important în prevenirea și vindecarea infecțiilor.[4,5]
  • Scade riscul apariției sindromului depresiv.[6-9]

Compuși importanți pentru organismul uman:

  • Vitamina D2 – ergocalciferol
  • Vitamina D3 – colecalciferol

DEFICITUL DE VITAMINA D

  • Crește riscul de diabet zaharat, fracturi și boli cardio-vasculare, cu precădere la persoanele vârstnice.[10-12]
  • Factor de risc în dezvoltarea cancerului de sân, colon și prostată la adulți.[13-17]
  • Deficitul matern de vitamina D în timpul sarcinii asociază dezvoltare pulmonară deficitară la copil în jurul vârstei de 6 ani, tulburări neurocognitive în jurul vârstei de 10 ani, risc crescut de dezvoltare a tulburărilor de alimentație în adolescență și masă osoasă redusă în jurul vârstei de 20 ani.[18-20]
  • Crește incidența bolilor autoimune (diabet zaharat tip I, lupus eritematos sistemic, scleroză multiplă, boală intestinală inflamatorie, artrită reumatoidă) în contextul unei predispoziții genetice și a factorilor epidemiologici de risc.[21-25]

TESTAREA VITAMINEI D

25(OH)-VITAMINA D (TOTALĂ)   

80 RON

1,25-(OH)2-VITAMINA D3

130 RON

25(OH)VITAMINA D + Calciu + Magneziu + Fosfor

100 RON

PREȚURI VALABILE PÂNĂ LA 30 APRILIE 2020


Referințe bibliografice:

1. Maxwell J.D. Seasonal variation in vitamin D. Proc. Nutr. Soc. 1994;53:533–543. doi: 10.1079/PNS19940063.
2. Van der Mei I.A., Ponsonby A.L., Engelsen O., Pasco J.A., McGrath J.J., Eyles D.W., Blizzard L., Dwyer T., Lucas R., Jones G. The high prevalence of vitamin D insufficiency
across Australian populations is only partly explained by season and latitude. Environ. Health Perspect. 2007;115:1132–1139. doi: 10.1289/ehp.9937.
3. Andersen R., Brot C., Jakobsen J., Mejborn H., Mølgaard C., Skovgaard L.T., Trolle E., Tetens I., Ovesen L. Seasonal changes in vitamin D status among Danish
adolescent girls and elderly women: The influence of sun exposure and vitamin D intake. Eur. J. Clin. Nutr. 2013;67:270–274. doi: 10.1038/ejcn.2013.3.
4. Grad R. Cod and the consumptive: A brief history of cod-liver oil in the treatment of pulmonary tuberculosis. Pharm. Hist. 2004;46:106–120
5. Baeke F., Takiishi T., Korf H., Gysemans C., Mathieu C. Vitamin D: Modulator of the immune system. Curr. Opin. Pharmacol. 2010;10:482–496. doi: 10.1016/j.coph.2010.04.001.â
6. Eyles DW, Smith S, Kinobe R, et al. Distribution of the vitamin D receptor and 1 alpha-hydroxylase in human brain. J. Chem. Neuroanatomy 29(1), 21-30 (2005).
7. Kalueff AV, Tuohimaa P. Neurosteroid hormone vitamin D and its utility in clinical nutrition. Curr. Opin. Clin Nutrit. Metab.Care 10(1), 12-19 (2007).
8. Buell JS, Dawson-Hughes B. Vitamin D and neurocognitive dysfunction: preventing “D”ecline? Mol. Aspects. Med29(6), 415-422 (2008).
9. Song C, Wang H. Cytokines mediated inflammation and decreased neurogenesis in animal models of depression. Prog. Neuropsychopharmacol. Biol. Psychiatry 35(3), 760-768 (2011).
10. Holick MF. Vitamin D: importance in the prevention of cancers, type 1 diabetes, heart disease, and osteoporosis. Am J Clin Nutr. 2004 Mar. 79(3):362-71.
11. Mathieu C, Gysemans C, Giulietti A, et al. Vitamin D and diabetes. Diabetologia. 2005 Jul. 48(7):1247-57.
12. Chapuy MC, Arlot ME, Duboeuf F, et al. Vitamin D3 and calcium to prevent hip fractures in the elderly women. N Engl J Med. 1992 Dec 3. 327(23):1637-42.
13. Chen TC, Holick MF. Vitamin D and prostate cancer prevention and treatment. Trends Endocrinol Metab. 2003 Nov. 14(9):423-30.
14. Garland CF, Comstock GW, Garland FC, et al. Serum 25-hydroxyvitamin D and colon cancer: eight-year prospective study. Lancet. 1989 Nov 18. 2(8673):1176-8.
15. Garland CF, Garland FC, Gorham ED. Calcium and vitamin D. Their potential roles in colon and breast cancer prevention. Ann N Y Acad Sci. 1999. 889:107-19.
16. Chen TC, Wang L, Whitlatch LW, et al. Prostatic 25-hydroxyvitamin D-1alpha-hydroxylase and its implication in prostate cancer. J Cell Biochem. 2003 Feb 1. 88(2):315-22.
17. Freedman DM, Rajaraman P, Fuhrman B, et al. Sunlight, hormone replacement status and colorectal cancer risk in post-menopausal women. Int J Cancer. 2009 Sep 30.
18 Phillips D. Maternal Vitamin D Status Tied to Long-term Outcomes in Kids. Medscape. 2014 Dec
19. Hart PH, Lucas RM, Walsh JP, Zosky GR, Whitehouse AJ, Zhu K, et al. Vitamin D in Fetal Development: Findings From a Birth Cohort Study. Pediatrics. 2014 Dec 15.
20. Kamudoni P, Poole C, Davies SJ. An estimate of the economic burden of vitamin D deficiency in pregnant women in the United Kingdom. Gynecol Endocrinol. 2016 Mar 29. 1-6.
21. Becker K.G. The common genetic hypothesis of autoimmune/inflammatory disease. Curr. Opin. Allergy. Clin. Immunol. 2001;1:399–405.
22. Moroni L., Bianchi I., Lleo A. Geoepidemiology, gender and autoimmune disease. Autoimmun. Rev. 2012;11:A386–A392. doi: 10.1016/j.autrev.2011.11.012.
23. Zittermann A. Vitamin D in preventive medicine: Are we ignoring the evidence? Br. J. Nutr. 2003;89:552–572. doi: 10.1079/BJN2003837.
24. Cantorna M.T., Zhu Y., Froicu M., Wittke A. Vitamin D status, 1,25-dihydroxyvitamin D3, and the immune system. Am. J. Clin. Nutr. 2004;80:1717–1720.
25. Bock G., Pieber T.R., Prietl B. Vitamin D: Role in autoimmunity. CAB Rev. 2012;7:1–7.

februarie 21, 2020
 În urma studiului desfășurat în perioada ianuarie 2017-septembrie 2018 pe un lot de pacienți bariatrici care au beneficiat de tratament chirurgical în acest scop (gastric sleeve, gastric by-pass), s-au demonstrat următoarele: 
 
  • surplusul de țesut adipos influențează funcționalitatea normală a pancreasului endocrin (secreția de insulină);
  • în obezitate, crește astfel riscul dezvoltării statusului de rezistență la insulină; cu alte cuvinte crește riscul apariției diabetului zaharat tip II;
  • scăderea ponderală înregistrată după tratamentul bariatric scade semnificativ acest risc.
Dr. Dejeu Paula
Medic specialist Medicină de Laborator
 
februarie 21, 2020
Obezitatea este o problemă de sănătate la nivel global, cauzând un număr crescut de decese. 
 
Surplusul de țesut adipos în obezitate secretă în exces anumite molecule denumite adipokine, care perturbă echilibrul endocrino-metabolic al organismului influențând numeroase funcții ale acestuia precum: 
 
  • apetitul alimentar
  • ehilibrul energetic
  • metabolismele glucidic și lipidic
  • sensibilitatea tisulară la insulină
  • imunitatea
  • angiogeneza
  • tensiunea arterială
  • hemostaza
 
Evaluarea greutății corporale se realizează prin IMC (indicele de masă corporală) ca raportul dintre greutate (kg) și pătratul înălțimii (m).
Clasificarea greutății corporale la adult (conform OMS):
 
  • * < 18.50 – Subpondere
  • * 18.50-24.99 – Greutate normală
  • * 25-29.99 – Obezitate grad I
  • * 30-34.99 – Obezitate grad II
  • * 35-35.99 – Obezitate grad III
  • * 40 sau peste – Obezitate morbidă
 
În urma unui studiu desfășurat în perioada ianuarie 2017-septembrie 2018 pe un lot de pacienți bariatrici care au beneficiat de tratament chirurgical în acest scop (gastric sleeve, gastric by-pass), s-a demonstrat că reducerea IMC are un efect favorabil asupra activității pancreasului endocrin cu ameliorarea statusului de rezistență la insulină. 
 
Cu alte cuvinte, scăderea în greutate reduce incidența diabetului zaharat tip II, semnificativă din punct de vedere statistic.