BRONZUL

Bronzul este, pentru mulți, un obiectiv în sine, mai cu seamă pe timp de vară, însă, din păcate, acesta nu reprezintă altceva decât o reacție inflamatorie a tegumentului expus la soare.

Eritemul (roșeața) de diferite intensități pe care îl sesizăm ulterior expunerii la soare, asociat sau nu cu durere, inflamație și chiar vezicule în cazurile grave, reprezintă, de fapt, o arsură tegumentară de diferite grade, care, în timp, se va transforma în tenta de bronz mult râvnită. Arsura solară presupune implicit deteriorarea ADN-ului celular de la acest nivel, moartea celulelor afectate și, în fine, descuamarea stratului epitelial afectat, process ce durează între 4 și 6 săptămâni.   

Este bine de știut, de asemenea, faptul că înroșirea pielii după expunerea la soare este cu atât mai precoce și cu atât mai intensă pe cât nivelul vitaminei D în organismul nostru este mai scăzut!

 

CE TREBUIE SĂ ȘTIM DESPRE CREMELE CU SPF?

Din păcate, unele produse cu SPF pot fi exterem de dăunătoare organismului nostru datorită ingredientelor pe care le conțin. Acestea pot pătrunde și se pot bioacumula în corpul nostru transtegumentar, deci trebuie să ne obișnuim să citim etichetele și să evităm produsele care conțin următoarele ingrediente:

methylisothiazolinone, 4-methylbenzylidencampher (carcinogen, potențează activitatea hormonală), oxybenzone benzophenone-3 (instabil, iritant tegumentar, potențează activitatea hormonală), avobenzone (în contact cu apa clorurată devine instabilă și poate induce diferite afecțiuni), dioxybenzone, sulisobenzone, homosalate și homomethyl salicylate (potențează activitatea hormonală), ensulizole, padimate O (alergenic), octocrylene (potențează activitatea hormonală, provoacă reacție fototoxică), octisalate, octinoxate, meradimate, retinyl palmitate, benzofenonele, cinoxat și cinamații (disruptori endocrini și/sau activitate neclară).

Cele mai recomandate produse cu SPF sunt cremele cu filtre fizice (de preferință oxid de zinc) care reflectă razele solare, nu le absorb parțial, ca în cazul filtrelor chimice. Dioxidul de titan este tot un filtru fizic, însă în reacție cu clorul din apa piscinelor își pierde proprietățile de protecție solară!

 

ÎN CONCLUZIE…

În sezonul estival se recomandă:

  1. Expunerea judicioasă la soare.
  2. Menținerea unui nivel seric optim de vitamina D.
  3. Consumul unor alimente și suplimente alimentare care ne oferă protecție din interior împotriva arsurilor solare (morcovi și suc de morcovi – conțin beta-caroten, roșii proaspete de sezon – conțin licopen, ulei de pește – conține astaxanthin, ceai verde, seleniu, vitamina D 1000-2000 UI zilnic, inclusiv pe timp de vară). Toate acestea au efect puternic antioxidant și de anti-aging.
  4. Utilizarea cremelor cu SPF în intervalul orar 10-18 la temperaturi de peste 26⁰ (Alegeți produse care asigură și protecție anti UV-A! Se recomandă cremele, mai puțin produsele tip pudră sau spray, fiindcă nu există studii suficiente care să ateste siguranța utilizării lor).

Ideal ar fi să eliminăm complet riscul apariției arsurilor solare, ceea ce ar presupune pe timp de vară o expunere la soare până cel târziu în ora 10 dimineața, respectiv după orele 18.

În aceste intervale orare nu este necesară crema de protecție solară dacă temperatura nu depășește 26⁰C, pentru a nu interfera cu sinteza vitaminei D la nivel tegumentar!

În aceste condiții, se consideră că o expunere de 10-15 minute de două ori pe săptămână asigură sinteza tegumentară a unei cantități optime de vitamina D. În intervalul orar 10-18 se recomandă utilizarea cremelor cu factor înalt de protecție solară, dar trebuie să le alegem selectiv și în cunoștință de cauză, ținând cont de ingredientele nocive pe care unele dintre acestea le conțin.

VITAMINELE D3 și D2, EXPUNEREA LA SOARE, BRONZUL ȘI CREMELE CU SPF (PARTEA I)

  1. DEJEU PAULA

Medic primar Medicină de Laborator

Doctor în Științe Medicale

Referințe bibliografice ale întregului articol (partea I si II):

  1. Michael F. Holick. Vitamin D Deficiency. In The New England Journal of Medicine, volume 357:266-281, July, 2007.
  2. Richard A. Mc.Pherson, Mattew R. Pincus. Biochemical markers of bone metabolism. In Henry´S.Clinical Diagnosis and Management By Laboratory Methods, Ed.Saunders, 2007, 175-176.
  3. Dowd MD. Treatment and Prevention of Pediatric Sunburn. Pediatr Ann. 2019 Jun 1;48(6):e213-e214. doi: 10.3928/19382359-20190520-02. PMID: 31185109.
  4. de Gálvez MV, Aguilera J, Sánchez-Roldán C, Herrera-Ceballos E. Infrared radiation increases skin damage induced by other wavelengths in solar urticaria. Photodermatol Photoimmunol Photomed. 2016 Sep;32(5-6):284-290. doi: 10.1111/phpp.12270. PMID: 27622861.
  5. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3709783/
  6. Elwood JM, Jopson J. Melanoma and sun exposure: an overview of published studies. Int J Cancer. 1997 Oct 9;73(2):198-203. doi: 10.1002/(sici)1097-0215(19971009)73:2<198::aid-ijc6>3.0.co;2-r. PMID: 9335442.
  7. Long-term Ultraviolet Flux, Other Potential Risk Factors, and Skin Cancer Risk: A Cohort Study Shaowei Wu, Jiali Han, Francine Laden and Abrar A. Qureshi
  8. https://www.cdc.gov/media/releases/2015/p0602-melanoma-cancer.html
  9. https://www.ewg.org/sunscreen/report/the-trouble-with-sunscreen-chemicals/
  10. Autier P. Cutaneous malignant melanoma: facts about sunbeds and sunscreen. Expert Rev Anticancer Ther. 2005 Oct;5(5):821-33. doi: 10.1586/14737140.5.5.821. PMID: 16221052.
  11. Autier P. Cutaneous malignant melanoma: facts about sunbeds and sunscreen. Expert Rev Anticancer Ther. 2005 Oct;5(5):821-33. doi: 10.1586/14737140.5.5.821. PMID: 16221052.
  12. Kligman LH. Intensification of ultraviolet-induced dermal damage by infrared radiation. Arch Dermatol Res. 1982;272(3-4):229-38. doi: 10.1007/BF00509050. PMID: 7165330.
  13. Schroeder P, Lademann J, Darvin ME, Stege H, Marks C, Bruhnke S, Krutmann J. Infrared radiation-induced matrix metalloproteinase in human skin: implications for protection. J Invest Dermatol. 2008 Oct;128(10):2491-7. doi: 10.1038/jid.2008.116. Epub 2008 May 1. PMID: 18449210.
  14. Cheng Wang, Mojca Bavcon Kralj, Berta Košmrlj, Jun Yao, Suzana Košenina, Olga V. Polyakova, Viatcheslav B. Artaev, Albert T. Lebedev, Polonca Trebše,
  15. Stability and removal of selected avobenzone’s chlorination products,

 Chemosphere, Volume 182, 2017, Pages 238-244, ISSN 0045-6535, https://doi.org/10.1016/j.chemosphere.2017.04.125.https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S0045653517306203

  1. Wang J, Pan L, Wu S, Lu L, Xu Y, Zhu Y, Guo M, Zhuang S. Recent Advances on Endocrine Disrupting Effects of UV Filters. Int J Environ Res Public Health. 2016 Aug 3;13(8):782. doi: 10.3390/ijerph13080782. PMID: 27527194; PMCID: PMC4997468.
  2. Godar DE, Landry RJ, Lucas AD. Increased UVA exposures and decreased cutaneous Vitamin D(3) levels may be responsible for the increasing incidence of melanoma. Med Hypotheses. 2009 Apr;72(4):434-43. doi: 10.1016/j.mehy.2008.09.056. Epub 2009 Jan 19. PMID: 19155143.
  3. Shi H, Magaye R, Castranova V, Zhao J. Titanium dioxide nanoparticles: a review of current toxicological data. Part Fibre Toxicol. 2013 Apr 15;10:15. doi: 10.1186/1743-8977-10-15. PMID: 23587290; PMCID: PMC3637140.
  4. Bikle DD. Vitamin D Prevents Sunburn: Tips for the Summer? J Invest Dermatol. 2017 Oct;137(10):2045-2047. doi: 10.1016/j.jid.2017.07.840. PMID: 28941472; PMCID: PMC9004584.
  5. https://health.ec.europa.eu/system/files/2022-08/sccs_o_247.pdf-RAPORTUL COMISIEI EUROPENE cu privire la Benzophenone-3
  6. https://health.ec.europa.eu/system/files/2022-08/sccs_o_249.pdf-RPORTUL COMISIEI EUROPENE cu privire la Octocrylene
  7. https://health.ec.europa.eu/system/files/2022-08/sccs_o_244.pdf-RAPORTUL COMISIEI EUROPENE cu privire la homosalate