VITAMINELE D3 și D2 – ce sunt și care este diferența între ele?

 

VITAMINA D3 este un compus organic liposolubil denumit colecalciferol, a cărui cantitate serică variază funcție de expunerea la radiații UVB (cu sinteză la nivelul pielii), respectiv în urma aportului alimentar din surse de origine animală (pește gras, ulei de pește, gălbenuș de ou, icre, fructe de mare, ficat de vită, lapte, iaurt etc.) sau de suplimentele nutriționale. VITAMINA D2 sau ergocalciferolul este, de asemenea, un compus liposolubil, derivat din plante/alimente de origine vegetală (ciuperci, portocale, cereale fortificate).

Vitaminele D3 și D2, care sunt niște prohormoni inactivi, se transformă în forma lor activă după o primă metabolizare la nivel hepatic, rezultând forma principală de stocare, 25-hidroxi-VITAMINA D sau CALCIDIOLUL, respectiv după a doua hidroxilare la nivel renal, rezultând 1,25-dihidroxi-VITAMINA D sau CALCITRIOLUL.

Acestea două din urmă sunt formele care se solicită pentru a fi determinate ca analize medicale de laborator. Calcidiolul este o formă cu activitate biologică minimă, considerată și formă de “stocare” sau “rezervor circulant”, cu un timp de înjumătățire de 2-3 săptămâni, iar calcitriolul este forma biologic activă.

De rutină se determină calcidiolul (25-hidroxi-vitamina D), însă o evaluare corectă și completă a nivelului optim de vitamină D în organism include ambele forme, dar și raportul dintre acestea (calcitriol/calcidiol). Raportul celor două este cel mai bun indicator pentru o evaluare adecvată a deficienței, dar și pentru o suplimentare optimă cu vitamina D. Un raport sub valoarea de 4 indică necesitatea suplimentării cu vitamina D.

 

RADIAȚIILE SOLARE

Este bine să cunoaștem cele 3 mari categorii de radiații solare:

• spectrul vizibil (razele luminoase/lumina solară)
• ultraviolete/UV (în care intră tipurile UV-A, UV-B și UV-C)
• infraroșii/IF (care produc efect termic/de încălzire)

Radiațiile UV care ajung până la nivelul suprafeței terestre sunt UV-A și, în cantitate redusă, UV-B.

 

Radiațiile UV-A au capacitatea de a pătrunde profund în tegument, revenindu-le astfel un rol important în apariția ridurilor și a îmbătrânirii precoce a pielii, dar care, din păcate, nu participă la sinteza vitaminei D la acest nivel. Aceste tipuri de radiații pot pătrunde, de asemenea, prin geamuri, plastic, chiar și haine.

 

Radiațiile UV-B sunt cele care induc sinteza vitaminei D la nivelul pielii, însă tot acestea produc și roșeața tegumentului, respectiv arsura solară, dacă durata de expunere la soare depășește capacitatea de protecție pe care ne-o asigură melanina (pigmentul protectiv al pielii noastre, a cărei cantitate este determinată genetic și, care, diferă de la persoană la persoană).

Aceste două tipuri de radiații (UV-A și UV-B) pot produce sau agrava diferite afecțiuni dermatologice (inclusiv cele maligne) în cazul expunerii nejudicioase la soare!

Radiațiile infraroșii pot provoca deteriorarea tegumentului până la nivel de derm, cu distrugerea colagenului și epuizarea resurselor antioxidante. Aceste tipuri de radiații sunt prezente în cantitatea cea mai crescută aproximativ în intervalul orar 10-17.

VITAMINELE D3 și D2, EXPUNEREA LA SOARE, BRONZUL ȘI CREMELE CU SPF (PARTEA A II-A)

 

PAULA DEJEU

Medic primar Medicină de Laborator

Doctor în Științe medicale

RECOMANDĂRI

• Evaluarea funcțională a tractului intestinal
• Boli inflamatorii intestinale
• Boli autoimune
• Boli cardiovasculare
• Boli neurodegenerative
• Sindrom metabolic
• Obezitate

 

Informații regăsite în rezultatul final, funcție de pachetul solicitat:

• diversitatea bacteriană (indice/procent)
• gradul disbiozei intestinale
• raportul/distribuția diferitelor grupe majore de bacterii
• raportul dintre cele două categorii predominente de bacterii (Firmicutes/Bacteroidetes)
• enterotipul (profilul microbiotei intestinale)
• microbiota protectoare, muconutritivă, imunomodulatoare și proteolitică
• activitatea metabolică a microbiotei intestinale
• gradul de afectare a funcției digestive
• existența inflamației la nivelul mucoasei intestinale
• predispoziția la anumite afecțiuni/boli
• drojdii cu rol benefic minor, dar care în cantitate crescută formează micelii și au efecte nocive
• clase de paraziți (Blastocystis, Cryptosporidium, Cyclospora, DIentamoeba, Entamoeba, Giardia)
• indicatori metabolici (SCFA, beta-glucuronidaza etc.)
• culturi bacteriene și micologice pentru condiționat patogeni și patogeni
• examinare microscopică pentru paraziții din clasele Nematoda, Trematoda, Cestoda
• antibiograme și antifungigrame, după caz
• recomandări suplimentare

 

Pachete disponibile	Metodele de lucru	Timp de execuție	Preț (RON)
GanzImmun Germania (include analiza microbiotei intestinale, pH, enterotip, bioindicatorii metabolismului bacterian, evaluare FODMAP index)	NGS (Next Generation Sequencing)	Maximum 20 zile lucrătoare din momentul recepției probei în laboratorul partener care execută analiza	1000
IMD Labor Berlin Evaluare status imun intestinal (include analiza microbiotei intestinale, pH, beta-defensina, calprotectina, proteina X eozinofilică, IgA secretor fecal)	Metoda imunoenzimatică Culturi bacteriene și fungice	Maximum 20 zile lucrătoare din momentul recepției probei în laboratorul partener care execută analiza	1200
IMD Labor Berlin Evaluare status inflamator intestinal (include analiza microbiotei intestinale, pH, calprotectina, proteina X eozinofilică, histamina, zonulina)	Metoda imunoenzimatică Culturi bacteriene și fungice	Maximum 20 zile lucrătoare din momentul recepției probei în laboratorul partener care execută analiza	1300
IMD Labor Berlin Evaluare funcție de digestie (include analiza microbiotei intestinale, pH, componente nedigerate, alfa1-antitripsina, lactoferina, acizii biliari, elastaza pancreatică, acizii grași cu lanț scurt – SCFA)	Metoda imunoenzimatică Culturi bacteriene și fungice	Maximum 20 zile lucrătoare din momentul recepției probei în laboratorul partener care execută analiza	1500
MyBIOME Spania (include analiza microbiotei intestinale, potențialul digestiv, produșii de metabolism bacterian)	NGS (Next Generation Sequencing) Secvențiere metagenomică	Maximum 20 zile lucrătoare din momentul recepției probei în laboratorul partener care execută analiza	2500
Genova Diagnostics USA (include analiza microbiotei intestinale, elastaza pancreatică, produși de metabolism ai proteinelor, lipidele fecale, calprotectina, EPX, IgA secretor fecal, hemoragii oculte, indicatori metabolici)	Metoda imunoenzimatică GC-MS (gas chromatography, mass spectrometry) Examinare microscopică PCR Culturi bacteriene și fungice cu antibiograme și antifungigrame, după caz	Maximum 20 zile lucrătoare din momentul recepției probei în laboratorul partener care execută analiza	3500
Laboratorul Betania determină analiza de microbiom intestinal în parteneriat cu laboratoarele subcontractante. Prețurile diferă datorită metodelor de lucru utilizate în procesul de examinare, a numărului de biomarkeri determinați, a funcțiilor intestinale evaluate (digestie/absorbție, inflamație/status imunologic, microbiotă și microbiom) și a complexității rezultatului final (rezultatele finale pot atinge 80 pagini). Prețurile sunt valabile în cazul solicitării analizei la sediul laboratorului Betania și includ raportul de interpretare a rezultatului, cu recomandări personalizate aferente (grupe de alimente, necesar caloric și hidric, suplimente alimentare, probiotice etc.)

 

CONDIȚII DE RECOLTARE

• limita minimă de vârstă pentru determinarea acestei analize este 3 ani datorită lipsei valorilor de referință
• recoltarea eșantionului de materii fecale se va realiza conform recomandărilor medicului de laborator, în kituri speciale de recoltare (primite de la sediul laboratorului)
• se va aștepta cel puțin 4 săptămâni de la colonoscopie sau clismă înainte de testare
• nu se prelevează proba de scaun în cazul în care există sângerări active din cauza hemoroizilor sau a menstruației
• se va întrerupe tratamentul cu antibiotice, antiparazitare, antifungice, probiotice, inhibitori ai pompei de protoni și bismut, aspirină și alte antiinflamatoare nesteroidiene, supozitoare rectale, clisme, cărbune activat, bismut, enzime digestive, antiacide, laxative, ulei mineral, ulei de ricin și/sau argilă bentonită
• probele contaminate cu urină, apă, sânge sau care nu au fost păstrate la 2-8⁰C vor fi respinse
• preluarea probelor se realizează în zilele de luni și marți, în intervalul orar 7-12

 

Dr. Dejeu Paula

Medic primar Medicină de Laborator

Doctor în Științe medicale

Certificare acreditată interpretare microbiom intestinal

CE ESTE MICROBIOMUL INTESTINAL?

• totalitatea microorganismelor vii (cu precădere bacterii, dar și virusuri, drojdii, arhee etc. ) localizate la nivel intestinal, care îndeplinesc funcții cheie în menținerea stării de sănătate prin acțiunea lor imunomodulatoare, de detoxifiere, nutritivă, protectoare și antiinflamatoare

 

CE PARAMETRI EVALUĂM ÎN CADRUL TESTULUI DE MICROBIOM INTESTINAL?

• diversitatea bacteriană de la acest nivel (evaluată printr-un indice sau procent) și, implicit, gradul disbiozei intestinale
• raportul/distribuția diferitelor grupe majore de bacterii
• raportul dintre cele două categorii predominente de bacterii (Firmicutes/Bacteroidetes)
• enterotipul (profilul microbiotei intestinale)
• gradul de disbioză intestinală
• microbiota protectoare, muconutritivă, imunomodulatoare, proteolitică
• activitatea metabolică a microbiotei intestinale și predispoziția la anumite afecțiuni specifice
• drojdii cu rol benefic minor, dar care în cantitate crescută formează micelii și au efecte nocive

 

CARE SUNT INDICAȚIILE TESTULUI DE MICROBIOM INTESTINAL?

• simptomatologie gastro-intestinală persistentă/recurentă: dureri abdominale, diaree, constipație, balonare, flatulență excesivă, sindrom de malabsorbție etc.
• sindromul intestinului iritabil
• boli inflamatorii intestinale (colita ulcerativă, boala Crohn)
• afecțiuni autoimune/ alergice/ neurodegenerative asociate sindromului de intestin permeabil (leaky-gut syndrome)
• simptome asociate sindromului SIBO (small intestinal bacterian overgrowth)
• suprapondere/obezitate
• sindrom metabolic
• stări de oboseală persistentă/epuizare cronică
• evaluare preventivă, pentru optimizarea regimului alimentar

 

RECOMANDĂRI PREALABILE EFECTUĂRII TESTULUI

• testarea este recomandată peste vârsta de 3 ani
• în cazul unui tratament cu antibiotice, corticoizi și/sau antihistaminice (antialergice), recoltarea probei de scaun pentru testare se face cel mai devreme la 7 zile de la sistarea tratamentului medicamentos;
• proba se recoltează conform unor instrucțiuni specifice, în recipiente speciale procurate de la sediul laboaratorului.

Microbiomul intestinal este un topic in trend, cu toate că acest subiect a fost dezbătut și aprofundat prin numeroase cercetări și studii în ultimii zeci de ani.  

Numărul și diversitatea bacteriilor din tractul digestiv, cunoscută sub denumirea de microbiom intestinal, nu mai este demult o poveste doar despre digestie. „Sănătatea” intestinală este corelată acum cu sănătatea sistemului cardiac, a creierului, a sistemului imunitar și cu o multitudine de alte procese fiziologice ale organismului.

Problema noastră actuală este că ceea ce se întâmplă la nivel intestinal, ce bacterii îl populează și la ce niveluri, respectiv cum interpretăm totul, rămân un mister.

Studierea intestinului este dificilă. Cercetarea pe animale poate să nu fie utilă, cel puțin nu atât de utilă pe cât ne-am dori, deoarece animalele secretă enzime digestive și posedă bacterii intestinale diferite comparativ cu cele umane, iar testele uzuale de laborator, cum ar fi culturile celulare/bacteriene pe o placă Petri, nu surprind complexitatea și dinamica intestinului în condițiile sale specifice de funcționare (umiditate, motilitate, anaerobioză, etc.).

O tehnologie în curs de dezvoltare, numită „intestinul pe un cip”, promite să schimbe toate acestea, deschizând ușa unor experimente netestate încă, dar care promit avansarea cercetării medicale în acest sens, potrivit unei noi lucrări științifice.¹

 

Intestinul tău pe un cip

Conceptul de „organ-pe-un-cip” se numără printre cele mai recente progrese ale tehnologiei care vizează introducerea a diferite celule într-un dispozitiv special conceput să imite fidel activitatea organelor umane. Oamenii de știință au dezvoltat modele pentru a simula organe precum plămânul, rinichiul și vaginul.

Pentru a “construi” un intestin pe un cip, oamenii de știință cultivă celule și bacterii din țesutul intestinal. „Aceste celule nu cresc cu ușurință”, declară autorul studiului, Amin Valiei, un savant de la Universitatea din California, Berkeley. „Au nevoie de un mediu specific”. Pentru a crea acel mediu, cercetătorii au introdus celulele de interes în canale minuscule concepute pentru a permite fluxul de fluide și pentru a imita condițiile regăsite în intestin. Aceasta înseamnă că celulele pot interacționa între ele exact în același mod în care ar avea loc în interiorul corpului uman.

„Aceste modele sunt din ce în ce mai avansate”, spune Valiei. „Comparativ cu acum câțiva ani, în prezent avem modele care pot găzdui câteva tipuri de celule”.

 

De ce contează acest lucru: Medicamente, boli și disbioză

Cercetătorii pot iniția și desfășura experimente pe modele care ar fi dificil sau imposibil de realizat pe oameni. „Aceste dispozitive ar putea fi deosebit de utile în stadiul de ipoteză pentru a testa noi medicamente și terapii”, spune Valiei. Alături de echipa sa, Valiei studiază modul în care diferitele specii bacteriene interacționează în aceste modele de cipuri intestinale. Ca particularitate, studiază modul în care anumite bacterii patogene se multiplică în intestin și crează disbioză, status corelat cu o serie de afecțiuni precum boala inflamatorie intestinală (IBD), sindromul colonului iritabil (IBS), diabetul zaharat, obezitatea, cancerul și afecțiunile cardiace.

„Putem identifica literalmente mii de specii bacteriene în intestin și știm, în linii mari, care bacterii sunt considerate benefice și care patogene”, declară un alt cercetător.² „Avem modalități de a manipula microbiomul, prin diferite antibiotice, probiotice și transplanturi de microbiotă fecală, dar trebuie să știm: ce ar trebui să manipulăm?”

 

Există destul spațiu pentru îmbunătățiri

O parte a acestui sistem complex intestinal care nu este încă reprodus în modelele de cipuri intestinale este sistemul nervos enteric, numit cel „de-al doilea creier” al nostru.² Acesta reprezintă calea de comunicare între intestin și creier, iar disfuncția sa este corelată cu diferite tulburări intestinale, precum sindromul colonului iritabil (IBS).

Persoanele cu IBS pot acuza durere, diaree sau constipație, chiar dacă țesutul lor intestinal arată normal la analiza biopsică. Modelele experimentale tip “intestinul-pe-cip” ar putea fi mai puțin utile în dezvăluirea perspectivelor despre aceste tulburări, deși ar putea ajuta totuși să răspundă anumitor întrebări fundamentale.

Conexiunea intestin-creier este încă în curs de clarificare, astfel încât, pe măsură ce știința evoluează, cercetătorii ar putea fi capabili să adauge noi perspective la viitoarele modele experimentale.

Modelele „intestinul-pe-cip” ar putea fi utile și dincolo de boală.¹ Orice medicament pe care îl înghițim trece prin tractul gastro-intestinal. Dacă cercetătorii pot folosi aceste modele experimentale pentru a descoperi exact modul în care se digeră și se absorb medicamentele, ar putea fi capabili să și perfecționeze modul în care se prescriu și se utilizează.

Deocamdată, se fac eforturi pentru ca această tehnologie să fie utilizată pe scară largă. Datorită necesității de a face mai multe cercetări, de a perfecționa tehnologia și de a aduna suficiente date pentru a satisface rigurozitățile autorităților de reglementare, ar mai putea trece câțiva ani până când această medicină „de precizie” va fi suficient de precisă pentru a-și personaliza realmente utilitatea pentru pacienți. Dar, potrivit lui Valiei, aceasta este într-adevăr o imagine exactă a ceea ce urmează.

 

 

 

Resurse bibliografice:

1. APL Bioengineering 7, 011502 (2023); https://doi.org/10.1063/5.0126541, Amin Valiei, PhD, post-doctoral scholar, University of California, Berkeley
2. Christopher Chang, MD, PhD, gastroenterologist, Raymond G Murphy VA Medical Center, University of New Mexico.
3. Gut on a Chip: Another Step Forward in Microbiome Research – Medscape – Mar 10, 2023

În urma unui studiu recent¹ s-a constatat că persoanele obeze asociază hipovitaminoză D comparativ cu cele normoponderale.

Această corelație observată între obezitate și deficitul/insuficiența valorilor vitaminei D serice a condus la multe speculații și diferențe de opinie, ridicându-se următoarea întrebare logică: hipovitaminoza D cauzează obezitate sau obezitatea cauzează hipovitaminoză D? Actualmente, acest subiect este de mare interes prin simplul fapt că, dacă prima variantă s-ar dovedi adevărată, terapia cu sumplimente de vitamina D ar favoriza scăderea ponderală.

Este bine cunoscut rolul principal al vitaminei D în sănătatea sistemului osos, precum și în echilibrul fosfo-calcic, dar ce rol îi revine în controlul greutății corporale? Aproximativ 80%-90% din vitamina D în organism provine din sinteza tegumentară în prezența radiațiilor ultraviolete B (UBV) prin expunerea la soare.

Valorile vitaminei D serice și obezitatea

Există o strânsă corelație între valorile scăzute ale vitaminei D și obezitate. Această observație a fost sesizată de mulți ani, fără a fi identificați însă factorii favorizanți care induc sechestrarea vitaminei D în țesutul adipos, deși există și alte cauze distincte. Cele mai multe studii au subliniat corelația dintre creșterea adipozității cu deficitul de vitamina D la toate grupele etnice și de vârstă. Actualmente, cauzele și potențialele consecințe directe ale hipovitaminozei D în obezitate sunt elucidate în mică măsură. 

Cauzele hipovitaminozei D în obezitate

1. Stocarea vitaminei D în țesutul adipos.

La nivelul țesutului adipos, vitamina D exercită o varietate de efecte asupra proceselor inflamatorii, a imunității înnăscute, metabolismului, a diferențierii celulare și apoptozei. Există o strânsă corelație între 25-(OH)-vitamina D și grăsimea viscerală, comparativ cu țesutul adipos subcutanat, ceea ce sugerează faptul că statusul pro-inflamator din obezitate are o influență asupra metabolismului vitaminei D.

Deoarece vitamina D are proprietăți antiinflamatorii, este posibil ca un nivel scăzut al vitaminei D să contribuie la inflamarea țesutului adipos, o legătură cheie între obezitate și complicațiile metabolice asociate.

Hipovitaminoza D duce, de regulă, la o absorbție deficitară a calciului în intestin și la hipocalcemie, iar în cele din urmă, la creșterea turnover-ului osos și la afectarea densității minerale osoase. Cu toate acestea, se știe că în obezitate există o densitate minerală osoasă mai mare decât la normoponderali, ceea ce duce la concluzia logică cum că, nu există un deficit real de vitamina D, ci o sechestrare a vitaminei în țesutul adipos, status care asigură și menține sănătatea oaselor. O explicație alternativă este creșterea valorilor unor hormoni precum estrogenul și leptina, care ar putea compensa deficitul de vitamina D, ceea ce ar duce la o densitate minerală osoasă mai mare în obezitate.

Alte mecanismele potențiale ale apariției hipovitaminozei D în obezitate:

2. Afectarea hidroxilării hepatice a vitaminei D asociată steatozei hepatice (frecvent diagnosticată în obezitate).
3. Reducerea duratei de expunere la soare (mobilitate mai limitată și/sau vestimentație care reduce suprafața tegumentelor expuse la radiațiile soare).
4. Obiceiuri alimentare nesănătoase.
5. Sedentarism/activitate fizică redusă.
6. Valori crescute are parathormonului – unele studii sugerează că un nivel crescut de PTH secundar hipovitaminozei D favorizează lipogeneza prin afluxul crescut de calciu în adipocite. O altă ipoteză este că forma activă a vitaminei D, 1,25-(OH)-vitamina D, inhibă adipogeneza.

Studiile aflate în desfășurare sunt promițătoare, dar necesită urmărire prospectivă pentru a stabili dacă terapia cu suplimente de vitamina D este o opțiune de tratament în prevenirea obezității.

În concluzie,

• există o prevalență ridicată a hipovitaminozei D în obezitate
• nivelurile scăzute de vitamina D nu pot fi excluse ca o cauză a obezității
• deficitul de vitamina D în obezitate nu pare să afecteze masa osoasă, dar ar putea avea efecte negative asupra altor sisteme și organe
• scăderea ponderală reduce riscul apariției complicațiilor asociate obezității, printre care și deficitul de vitamina D.

Ce spun ghidurile?

Tratamentul hipovitaminozei D necesită administrarea de doze mai mari în obezitate, comparativ cu persoanele normoponderale, pentru a obține aceleași concentrații serice. Dozele de întreținere, însă, se recomandă a fi aceleași, atât la persoanele cu obezitate, cât și la cele normoponderale.

Bibliografie:

1. Seifu CN, Fahey PP, Atlantis EMicronutrient deficiencies and anaemia associated with body mass index in Australian adults: a cross-sectional studyBMJ Open 2022;12:e061442. doi: 10.1136/bmjopen-2022-061442

Vitamina D reduce riscul dezvoltării diabetului zaharat tip 2 la adulții cu prediabet, respectiv la acea categorie de persoane care înregistrează valori glicemice à jeun sau postprandial în afara limitelor normale și/sau hemoglobină glicată (HbA1c) crescută.

Aceasta este concluzia meta-analizei a trei studii randomizate coordonate de Dr. Pittas, în colaborare cu departamentul de endocrinologie, diabet și boli metabolice din cadrul Centrului Medical Tufts, Boston, publicată online în Annals of Internal Medicine (7 februarie 2023, doi.org/10.7326/M22-3018).

Toate cele trei studii eligibile incluse în analiză au fost randomizate, dublu orb și controlate placebo. Formulele orale de vitamina D administrate au fost: colecalciferol de 20.000 UI (500 mcg) săptămânal; colecalciferol de 4.000 UI (100 mcg) zilnic, respectiv eldecalcitol 0,75 mcg zilnic, lot placebo.

Autorii au descoperit că vitamina D a redus riscul de diabet zaharat tip 2 cu un procent semnificativ statistic de 15% la subiecții cu prediabet. Reducerea riscului absolut pe 3 ani a fost de 3,3%. Nu s-au înregistrat diferențe între loturi cu privire la posibilele efecte adverse asociate terapiei cu vitamina D (litiază renală, hipercalcemie, hipercalciurie, deces).

Valorile serice ale 25-hidroxi-vitaminei D considerate optime pentru reducerea riscului de diabet zaharat tip 2 variază între 50-60 ng/mL, însă este necesară precauție în cazul administrării vitaminei D, fiindcă  trebuie făcută distincția între suplimentarea cu vitamina D (administrare de doze mai mici, care să asigure menținerea valorilor serice între limitele optime) și terapia cu vitamina D (în doze mai mari, administrate în caz de deficit seric de vitamina D). Efectele adverse potențiale ale vitaminei D în doze mari sunt încă neclare.

„Suplimentele cu vitamina D de 10 până la 20 mcg (400 până la 800 UI) zilnic pot fi administrate în siguranță la populația generală pentru prevenția bolilor sistemului osos, dar, probabil, și a celor care nu interesează scheletul. Terapia cu doze foarte mari de vitamina D poate preveni diabetul zaharat tip 2 la unii pacienți, dar în anumite situații particulare pot avea și efecte negative.”, notează autorii. De asemenea, se atrage atenția asupra faptului că subiecții incluși în aceste studii au asociat risc înalt de dezvoltare a diabetului zaharat tip 2 (prediabet), prin urmare, rezultatele nu se aplică populației generale considerată sănătoasă din acest punct de vedere. În aceeași ordine de idei, rezultatele nu ar trebui extrapolate la populația cu risc mediu de a dezvolta orice tip de diabet.  

 

Bibliografie:

In Adults With Prediabetes, Vitamin D Cuts Diabetes Risk – Medscape – Feb 07, 2023.

Natural Sources in Preventive Conservation

of Naturally Aged Textiles

Autori: Jan A. Wendt, Liliana Indrie, Paula Dejeu, Adina Albu, Dorina Camelia Ilieș, Monica Costea, Tudor Caciora, Gabriela Ilieș, Nicolaie Hodor, Ioana Josan, Zharas Berdenov, Vasile Grama, Bahodir Safarov

 Citation:

Wendt JA, Indrie L, Dejeu P, Albu A, Ilieș DC, Costea M, Caciora T, Ilieș G, Hodor N, Josan I, Berdenov Z, Grama V, Safarov B. Natural Sources in Preventive Conservation of Naturally Aged Textiles. FIBRES & TEXTILES in Eastern Europe  2021; 29, 5(149): 80-85. DOI: 10.5604/01.3001.0014.9309

http://www.fibtex.lodz.pl/article2337.html

Rezumat

Substanțele naturale cu proprietăți antimicrobiene pot distruge fungii și pot preveni procesul de învechire a țesăturilor din bumbac. În timp ce fungii pot provoca infecții umane severe, antimicrobienele naturale au avantajul că nu prezintă toxicitate pentru om.

Prezentul studiu a demonstrat că uleiurile esențiale de lămâie (Citrus limon), lavandă (Lavandula angustifolia) și mentă (Mentha piperita) au efecte inhibitorii asupra fungilor identificați pe o ie, piesă vestimentară din patrimoniul cultural românesc, depozitată într-un muzeu etnografic din Beiuș. Efectele inhibitorii ale celor trei uleiuri esențiale au fost demonstrate asupra Botrytis sp., Cladosporium sp., respectiv Rhodotorula mucilaginosa. Fiind ecologice, uleiurile esențiale pot fi testate pe scară largă.

Cuvinte cheie: uleiuri esențiale, bumbac, agenți antibacterieni, sănătate, prevenire și conservare.

Concluzii

Cercetările din studiul de față au permis identificarea principalelor genuri de fungi pe suprafața iei ca material studiat: Cladosporium, Rhodotorula și Botrytis. Primele două sunt cert patogene, în timp ce Botrytis este condiționat patogen. Întrucât interiorul muzeelor ​​este caracterizat de condiții climatice specifice, acesta devine adesea un loc de dezvoltare a fungilor, în special pe suprafața materialelor vegetale, cum este bumbacul. Datorită duratei de fabricare a țesăturilor, precum și a condițiilor climatice și de depozitare în sălile de expoziție, fungii se dezvoltă cu precădere în aceste locuri. Fungii pot contamina cu ușurință exponatele vestimentare depozitate în muzee și săli de expoziții. Condițiile neorespunzătoare de depozitare reprezintă unul dintre factorii care favorizează procesul de deteriorare a țesăturilor din care sunt fabricate exponatele. Fungii izolați în eșantioanele prelevate, funcție de specie, pot provoca numeroase reacții alergice și afecțiuni severe la om. Angajații sunt cei mai expuși, petrecând zilnic câteva ore în interiorul muzeului. Drojdiile pot fi, de asemenea, periculoase pentru persoanele vârstnice sau pentru cei cu un status imun deficitar. Având în vedere aceste riscuri, alături de informațiile anterioare, testarea uleiurilor esențiale în scop preventiv ar trebui implementată la scară largă, fiindcă, după cum arată și rezultatele prezentului studiu, pot fi considerați agenți naturali non-toxici pentru om, utilizați în procesul de biodezinfecție și conservare a exponatelor textile muzeale.

---

Abstract

Natural antimicrobials can eliminate fungi and prevent the aging of cotton fabrics. While fungi can cause severe infections to the fabric user etc, natural antimicrobials have the advantage of not being toxic to humans. The present study showed that the essential oils of lemon (Citrus limon), lavender (Lavandula angustifolia) and mint (Mentha piperita) have inhibitory effects on yeast and mould spores on a piece of textile from Romanian cultural heritage, “ie”, stored in a space within an ethnographic museum. Inhibitory action against Botrytis sp., the inhibitory effect of lemon essential oil on Cladosporium sp. and that of peppermint essential oil on yeast species Rhododtorula mucilaginosa were demonstrated, respectively. Being environmentally friendly, these sources, can be tested on a large scale.

Keywords: essential oils, cotton, antibacterial agents, health, prevention and conservation.

Conclusions

The research conducted allowed to identify the main species of developing fungi in the material studied: Cladosporium, Rhodotorula and Botrytis. The first two are definitely pathogenic, while Botrytis, which is generally not hazardous to health, may show pathogenic features in selected, specific cases. As museum rooms and exhibitions are characterised by specific climatic conditions, they often become a place for fungal growth, especially on plant-based materials, such as cotton. Due to the time of creation of the exhibit (fabrics) as well as the storage and climatic conditions in the exhibition rooms, microorganisms (fungi, yeasts etc) often develop there. Fungi can easy contaminate clothing exhibits stored in museums and improper exhibition halls. They are one of the factors favouring the process of damage to the fabrics from which they are made. The fungi detected on the samples, depending on the species, may cause many allergic reactions and serious diseases. They are primarily exposed to museum workers who stay in rooms with fungal spores for several hours a day. Yeasts can also be dangerous to eldery people or those which have a weakened immunological system. Bearing in mind these risks, and all of the above, to try and prevent them, testing with essential oils should be implemented on a large scale, which, as shown by the results of the research, can be considered natural agents for biodesinfection to preserve museum exhibits and are non-toxic for humans

 

Un efort de echipă semnificativ, cu un rezultat pe măsură.

Microbiological, Health and Comfort Aspects of Indoor Air Quality in a Romanian Historical Wooden Church

Autori: Florin Marcu, Nicolaie Hodor, Liliana Indrie, Paula Dejeu, Marin Ilieș, Adina Albu, Mircea Sandor, Cosmin Sicora, Monica Costea, Dorina Camelia Ilieș, Tudor Caciora, Anca Huniadi, Iuliana Chiș, Lucian Barbu-Tudoran, Paul Szabo-Alexi, Vasile Grama and Bahodirhon Safarov.

https://www.mdpi.com/1660-4601/18/18/9908/htm

---

Aerul din interiorul bisericii (chiar dacă nu este utilizată, fiind într-un status de conservare) are un grad înalt de contaminare fungică și reprezintă un factor de risc atât pentru sănătatea umană, cât și pentru biodeteriorarea obiectelor de artă interioare. Raportându-ne cu respect la suprafețele examinate, și acestea prezintă, de asemenea, un grad ridicat de contaminare, în concordanță cu încărcătura microbiană și fungică a aerului. Cinci genuri diferite de mucegaiuri au fost identificate pe suprafețe (două specii de Penicillium spp., Aspergillus spp., Cladosporium spp., Botrytis spp.) și opt genuri în aer (două specii de Aspergillus spp., două specii de Penicillium spp., Trichopyton spp., Mucor spp., Cladosporium spp., Alternaria spp.). Dezvoltarea acestor colonii fungice este favorizată de temperatură și umiditate, parametrii ce se corelează strâns condițiilor exterioare, dată fiind lipsa sistemelor de încălzire, ventilație și climatizare. Temperatura și umiditatea s-au menținut în afara limitelor de referință acceptate, pe tot parcursul perioadei de monitorizare.

Efectul UVB a fost testat pe un set de trei plăci, pentru fiecare tulpină fungică. S-a observat o schimbare a morfologiei macroscopice în comparație cu martorul pe toate plăcile examinate. Microscopia electronică a evidențiat pierderea integrității celulare după expunerea la UVB. Se poate concluziona astfel că, expunerea la UVB în dozele indicate în acest studiu, are un efect antifungic evident asupra Cladosporium sp. și Aspergillus sp., cu precădere asupra speciilor de Cladosporium cladosporiodes și Aspergillus tamarii, foarte frecvent izolate în clădirile vechi de patrimoniu. Rezultatele pot fi extrapolate la alte genuri de mucegaiuri, precum și la diferite obiecte aparținând patrimoniului cultural, presupunând că efectele antifungice ale UVB sunt într-o oarecare măsură similare.

Efectele factorilor prezentați contribuie la crearea unui mediu ambiental nefavorabil pentru enoriași și potențiali vizitatori. În timp, acest lucru ar putea duce la deteriorarea structurii și a materialelor din care este construit monumentul. Pentru remedierea situației existente, este necesară identificarea soluțiilor neinvazive de îndepărtare a mucegaiurilor și ajustarea valorilor principalilor indicatori ai microclimatului interior. În acest sens, acțiunile de monitorizare vor continua în bisericuța de lemn, pentru a obține o imagine de ansamblu cât mai completă cu privire la modificările microclimatului și a încărcăturii fungice pe tot parcursul anului. Aceste variații vor fi analizate din perspectiva sănătății publice a celor expuși în mod repetat la acest mediu contaminat.

---

The air inside the church (even if it is not used, being in a state of conservation) has a high degree of fungal contamination and is a risk factor for both human health and biodeterioration of valuable interior artwork. With respect to the examined surfaces, they also show a high degree of contamination, in accordance with the airborne microbial and fungal load. Five different genera of fungi were identified on the surfaces (two species of Penicillium spp., Aspergillus spp., Cladosporium spp., Botrytis spp.) and eight genera were identified in the air (two species of Aspergillus spp., two species of Penicillium spp., Trichopyton spp., Mucor spp., Cladosporium spp., Alternaria spp.).

The development of these fungal colonies is favoured by temperature and RH, which are closely related to outdoor conditions, given the lack of heating, ventilation and air conditioning systems (HVAC). Temperature and RH were maintained throughout the monitoring period outside the accepted range and away from ideal values.

The effect of UVB was tested on a triplicate of plates for each fungal strain. A change in macroscopic morphology as compared to control was observed on all treated plates. SEM imaging revealed severe loss of cellular integrity following treatment. Thus, it can be concluded that the application of UVB in the doses indicated in this study has a clear antifungal effect on the Cladosporium sp. and Aspergillus sp. fungal genera, and especially on the species Cladosporium cladosporiodes and Aspergillus tamarii, very common in old heritage buildings. The results can be extrapolated to other genera of fungi, as well as to various objects belonging to the cultural heritage, assuming that the antifungal effects of UVB are to some extent similar.

The effects of the presented factors contribute to the creation of an unsuitable environment for parishioners and potential visitors. Over time this could lead to the deterioration of the structure and the materials of which the monument is made. To remedy the existing situation, it is necessary to identify non-invasive solutions for removing fungi and adjusting the values of the main indicators of the indoor microclimate. In this regards, the monitoring actions will continue in the wooden church, to obtain a complete overview of the changes in terms of microclimatic conditions and fungal load throughout the year. These variations will be analyzed in relation to the human health of those who are repeatedly exposed to this impure environment.

Investigations of the Surface of Heritage Objects and Green Bioremediation:

Case Study of Artefacts from Maramureș, Romania

Ilieș, Dorina C., Nicolaie Hodor, Liliana Indrie, Paula Dejeu, Alexandru Ilieș, Adina Albu, Tudor Caciora, Marin Ilieș, Lucian Barbu-Tudoran, and Vasile Grama. 2021. „Investigations of the Surface of Heritage Objects and Green Bioremediation: Case Study of Artefacts from Maramureş, Romania” Applied Sciences 11, no. 14: 6643.

---

Obiectele vestimentare aflate în patrimoniul cultural sunt predispuse la deteriorare datorită acțiunii fungilor prezenți pe suprafața acestora, mai ales dacă sunt depozitate sau expuse în medii  în care parametrii microclimatului nu sunt atent monitorizați. Pe lângă efectele nocive ale fungilor asupra obiectelor de patrimoniu, persoanele care vin în contact cu astfel de obiecte infestate fungic (restauratori, muzeografi, colecționari, vizitatori), pot dezvolta anumite afecțiuni medicale asociate acestora. Prin urmare, tratarea textilelor istorice în cel mai responsabil mod posibil devine un obiectiv cu dublu scop: pe de o parte, este necesară păstrarea lor în cele mai bune condiții, iar pe de cealaltă parte, este necesară asigurarea unui ambient care să nu pericliteze sănătatea persoanelor care vin în contact cu ele.

Studiul actual demonstrează faptul că uleiurile esențiale reprezintă una dintre cele mai viabile soluții ce asigură îngrijirea responsabilă a obiectelor vestimentare, având în vedere că proprietățile lor antifungice pot depăși 30 de zile din momentul aplicării, aceste produse fiind atât ecologice, cât și accesibile din punct de vedere financiar. Cele șase uleiuri esențiale testate (lavandă – Lavandula angustifolia, lămâie – Citrus limon, mentă – Mentha piperita, arbore de ceai – Melaleuca alternifolia, măghiran – Marjoram, oregano – Origanum vulgare) aplicate pe diferite tipuri de materiale, au inhibat șase tipuri de colonii fungice diferite (Alternaria sp., Aspergillus sp., Botrytis sp., Cladosporium sp., Mucor sp. și Penicillium sp.) și o clasă de drojdie (Candida guilliermondii) identificate de pe cojocul tradițional. În același timp, efectul antifungic s-a demonstrat asupra mai multor tipuri materiale (bumbac, piele, lână) care au făcut parte din obiectul cercetat.

Astfel, s-a dovedit că toate uleiurile esențiale studiate sunt eficiente pe anumite suprafețe și împotriva anumitor tipuri de fungi  (mucegaiuri și drojdii), atât din punct de vedere al curățării, cât și al efectelor protectoare.

Perspectivele pentru viitor trebuie să includă utilizarea de produse naturale cu proprietăți antifungice în vederea tratării obiectelor de patrimoniu, dar în același timp, testele trebuie să vizeze și posibilele efecte negative pe care acestea le pot avea asupra obiectelor fragile.

The clothing objects that make up the cultural heritage are prone to deterioration, due to fungal action, especially if they are stored or exposed in environments that lack careful adjustment of the internal microclimate parameters. In addition to the harmful effects that fungi can have on heritage objects, people (restorers, museographers, collectors, visitors) who come in contact with such infested objects can develop specific conditions. Thus, treating historical textiles in the most responsible way possible becomes a dual purpose issue; on the one hand, it is necessary to preserve the materials under the best possible conditions, and, on the other hand, it is necessary to ensure the integrity of the health of those who are interested in them. The current study demonstrates that EOs are one of the most viable solutions to help ensure responsible treatment given that their antifungal properties can exceed 30 days of use, and with the products being both ecofriendly and accessible in terms of cost. The six EOs (Lavandula angustifolia, Citrus limon, Mentha piperita, Melaleuca alternifolia, Marjoram, Origanum vulgare) applied on different types of materials served to inhibit the presence of six different fungal colonies (Alternaria sp., Aspergillus sp., Botrytis sp., Cladosporium sp., Mucor sp. and Penicillium sp.) and a class of yeast (CandidaAppl. Sci. 2021, 11, 6643 12 of 15 guilliermondii) identified as being on the traditional coat. Simultaneously, the EOs had a strong antifungal effect on several materials (cotton, leather, wool) that formed part of the object investigated. Thus, all of the products studied were proven to be effective on certain surfaces and against certain types of fungi, in terms of both their cleaning and their protection effects. Prospects for the future must include the use of natural antifungals for the treatment of heritage objects; but at the same time, the tests must also aim at determining the possible negative effects that they may have on fragile objects.

Link: https://www.mdpi.com/2076-3417/11/14/6643#cite

Investigations of the Surface of Heritage Objects and Green Bioremediation: Case Study of Artefacts from Maramures, Romania

Mulțumiri deosebite doamnei Prof. univ. Dr. Dorina Camelia Ilieș.

Dr. Dejeu Paula

 

Rezumat. Leptina este un hormon sintetizat și secretat de către țesutul adipos cu rol reglator asupra funcțiilor neuro-endocrino-metabolice la om în perioadele de post alimentar. În obezitate apare sindromul metabolic care asociază statusul de rezistență la leptină cu cel al rezistenței la insulină, ceea ce crește riscul apariției diabetului zaharat tip 2. Scăderea valorilor leptinei la pacienții obezi după tratamentul bariatric ameliorează funcția endocrină a pancreasului și reduce riscul apariției diabetului zahart tip 2 în timp.

Obiectiv. În studiul de față s-a urmărit dinamica valorilor serice a leptinei, insulinei și glicemiei în corelație cu scăderea IMC (indicele de masa corporală) după intervenția bariatrică.

Material și metodă. Glicemia, insulinemia și leptinemia au fost determinate pe un lot de 48 pacienți bariatrici înainte și la 6 luni după intervenția chirurgicală (gastrectomie verticală/by-pass gastric).

Rezultate. Valorile leptinei serice și ale insulinemiei se reduc semnificativ odată cu scăderea IMC, iar celulele beta-pancreatice își optimizează funcționalitatea endocrină.

Concluzie. Funcția endocrină a pancreasului la pacienții obezi care au beneficiat de tratament bariatric se ameliorează semnificativ la 6 luni după intervenția chirurgicală.

 

Serum leptin levels and pancreatic endocrine function in bariatric patients  

Background. Leptin is a hormone synthetized and secreted by the adipose tissue, with a regulating role in the neuro-endocrine-metabolic functions in humans during fasting. Obesity associates metabolic syndrome which combines a leptin resistance status with an insulin resistance status, a disorder that increases the risk of occurrence of type 2 diabetes mellitus. After the bariatric treatment, the decrease of leptin levels in obese patients improves the endocrine function of the pancreas and decreases the risk of developing type 2 diabetes mellitus over time.

Aim. In the present study, we have monitored the dynamics of the serum values of leptin, insulin and glucose in correlation with the decrease of BMI (body mass index) after the bariatric surgery.

Material and methods. Glucose, insulin and leptin serum levels were assessed in 48 obese individuals before and at 6 months after the bariatric surgery (gastric sleeve/gastric by-pass).

Results. Leptin and insulin serum levels are decreasing significantly along with the decrease of BMI and pancreatic beta cells optimize their endocrine functionality.

Conclusion. Pancreatic endocrine function in obese individuals who undergo bariatric treatment improves significantly at 6 months after the surgery procedure.

Reference:

Paula Dejeu, Viorel Dejeu, Dănuț Dejeu, Bembea Marius – Serum leptin levels and pancreatic endocrine function in bariatric patients, Romanian Medical Journal, Vol. LXVIII, No. 2, July 2021, pp. 203-207