În urma unui studiu recent1 s-a constatat că persoanele obeze asociază hipovitaminoză D comparativ cu cele normoponderale.

Această corelație observată între obezitate și deficitul/insuficiența valorilor vitaminei D serice a condus la multe speculații și diferențe de opinie, ridicându-se următoarea întrebare logică: hipovitaminoza D cauzează obezitate sau obezitatea cauzează hipovitaminoză D? Actualmente, acest subiect este de mare interes prin simplul fapt că, dacă prima variantă s-ar dovedi adevărată, terapia cu sumplimente de vitamina D ar favoriza scăderea ponderală.

Este bine cunoscut rolul principal al vitaminei D în sănătatea sistemului osos, precum și în echilibrul fosfo-calcic, dar ce rol îi revine în controlul greutății corporale? Aproximativ 80%-90% din vitamina D în organism provine din sinteza tegumentară în prezența radiațiilor ultraviolete B (UBV) prin expunerea la soare.

Valorile vitaminei D serice și obezitatea

Există o strânsă corelație între valorile scăzute ale vitaminei D și obezitate. Această observație a fost sesizată de mulți ani, fără a fi identificați însă factorii favorizanți care induc sechestrarea vitaminei D în țesutul adipos, deși există și alte cauze distincte. Cele mai multe studii au subliniat corelația dintre creșterea adipozității cu deficitul de vitamina D la toate grupele etnice și de vârstă. Actualmente, cauzele și potențialele consecințe directe ale hipovitaminozei D în obezitate sunt elucidate în mică măsură. 

Cauzele hipovitaminozei D în obezitate

  1. Stocarea vitaminei D în țesutul adipos.

La nivelul țesutului adipos, vitamina D exercită o varietate de efecte asupra proceselor inflamatorii, a imunității înnăscute, metabolismului, a diferențierii celulare și apoptozei. Există o strânsă corelație între 25-(OH)-vitamina D și grăsimea viscerală, comparativ cu țesutul adipos subcutanat, ceea ce sugerează faptul că statusul pro-inflamator din obezitate are o influență asupra metabolismului vitaminei D.

Deoarece vitamina D are proprietăți antiinflamatorii, este posibil ca un nivel scăzut al vitaminei D să contribuie la inflamarea țesutului adipos, o legătură cheie între obezitate și complicațiile metabolice asociate.

Hipovitaminoza D duce, de regulă, la o absorbție deficitară a calciului în intestin și la hipocalcemie, iar în cele din urmă, la creșterea turnover-ului osos și la afectarea densității minerale osoase. Cu toate acestea, se știe că în obezitate există o densitate minerală osoasă mai mare decât la normoponderali, ceea ce duce la concluzia logică cum că, nu există un deficit real de vitamina D, ci o sechestrare a vitaminei în țesutul adipos, status care asigură și menține sănătatea oaselor. O explicație alternativă este creșterea valorilor unor hormoni precum estrogenul și leptina, care ar putea compensa deficitul de vitamina D, ceea ce ar duce la o densitate minerală osoasă mai mare în obezitate.

Alte mecanismele potențiale ale apariției hipovitaminozei D în obezitate:

  1. Afectarea hidroxilării hepatice a vitaminei D asociată steatozei hepatice (frecvent diagnosticată în obezitate).
  2. Reducerea duratei de expunere la soare (mobilitate mai limitată și/sau vestimentație care reduce suprafața tegumentelor expuse la radiațiile soare).
  3. Obiceiuri alimentare nesănătoase.
  4. Sedentarism/activitate fizică redusă.
  5. Valori crescute are parathormonului – unele studii sugerează că un nivel crescut de PTH secundar hipovitaminozei D favorizează lipogeneza prin afluxul crescut de calciu în adipocite. O altă ipoteză este că forma activă a vitaminei D, 1,25-(OH)-vitamina D, inhibă adipogeneza.

Studiile aflate în desfășurare sunt promițătoare, dar necesită urmărire prospectivă pentru a stabili dacă terapia cu suplimente de vitamina D este o opțiune de tratament în prevenirea obezității.

În concluzie,

  • există o prevalență ridicată a hipovitaminozei D în obezitate
  • nivelurile scăzute de vitamina D nu pot fi excluse ca o cauză a obezității
  • deficitul de vitamina D în obezitate nu pare să afecteze masa osoasă, dar ar putea avea efecte negative asupra altor sisteme și organe
  • scăderea ponderală reduce riscul apariției complicațiilor asociate obezității, printre care și deficitul de vitamina D.

Ce spun ghidurile?

Tratamentul hipovitaminozei D necesită administrarea de doze mai mari în obezitate, comparativ cu persoanele normoponderale, pentru a obține aceleași concentrații serice. Dozele de întreținere, însă, se recomandă a fi aceleași, atât la persoanele cu obezitate, cât și la cele normoponderale.

Bibliografie:

  1. Seifu CN, Fahey PP, Atlantis EMicronutrient deficiencies and anaemia associated with body mass index in Australian adults: a cross-sectional studyBMJ Open 2022;12:e061442. doi: 10.1136/bmjopen-2022-061442