Auzim tot mai des despre dieta low-FODMAP, mai cu seamă când ținem în mână rezultatul unei analize de microbiom intestinal, și trebuie să înțelegem importanța acestui regim alimentar în cadrul tratamentului de reechilibrare a florei intestinale, de refacere a epiteliului mucoasei digestive și de restabilire a funcțiilor de protecție mecanică, imunologică și chimică la acest nivel.
Din păcate, disbiozele intestinale severe sunt foarte frecvente în zilele noastre și asociază o varietate de boli digestive, autoimune, alergice și metabolice de la vârste fragede. Stilul alimentar haotic, hipercaloric și slab nutritiv este incriminat ca factor principal de risc în declanșarea și întreținerea tuturor acestora, iar microbiomul intestinal este o analiză din ce în ce mai solicitată în contextul unei evaluări medicale complete.
Un rezultat de microbiom intestinal care a evidențiat o disbioză modreat-severă cu siguranță are menționată cu prioritate la secțiunea recomandări o dietă low-FODMAP pe o durată de minim 6-8 săptămâni care necesită intervenția unui specialist pentru stabilirea și completarea recomandărilor particulare cazului.
FODMAP este acronimul pentru grupele de alimente bogate în carbohidrați cu lanț scurt, rapid fermentabili, slab absorbabili intestinal și osmotic activi la nivelul colonului care au un conținut ridicat de fructani/fructo-oligozaharide (FOS), fructoză, galacto-oligozaharide (GOS), lactoză și polioli (îndulcitori).
Deși sănătoase și cu efecte prebiotice, aceste alimente pot fi dificil sau deloc tolerate de către o persoană diagnosticată cu disbioză intestinală și/sau afecțiuni digestive inflamatorii/alergice: esofagite, gastrite, boală Crohn, colită ulcerativă, celiachie (intoleranță la gluten), intoleranțe/alergii alimentare, sindromul colonului iritabil etc.
De asemenea, pot provoca sau accentua simptomatologia digestivă: meteorism abdominal, tranzit intestinal accelerat (diaree) și/sau încetinit (constipație), crampe și dureri abdominale, flatulență.
Exemple de alimente FODMAP cu conținut bogat în:
- fructani și fructo-oligozaharide (FOS): ceapă, usturoi, anghinare, sparanghel, banană, orz etc.
- fructoză: mere, pere, mango, piersici, caise, pepene roșu, cireșe etc.
- galacto-oligozaharide (GOS): fasole, linte, năut, mazăre etc.
- lactoză: lapte, iaurt, brânzeturi etc.
- polioli (zaharuri alcoolice): manitol, lactitol, izomalt, sorbitol, xylitol, aspartam, acesulfam K, ciclamat, sucraloză, zaharină, etilen-glicol, eritritol etc.
Surse naturale alimentare: miere, stevie, sirop de arțar, zahăr de cocos, melasă din trestie de zahăr.
Dr. Dejeu Paula
Medic primar Medicină de Laborator
Doctor în Științe medicale